Agricost, cel mai important jucător din agricultura românească

01.11.2014

Compania se axează pe agricultura inteligentă, calea sigură spre performanță. Agricost este una dintre cele mai cunoscute societăți care activează în domeniul agriculturii în România. În urmă cu doar doi ani, compania a semnat contractul de concesionare pentru cele peste 56.000 de hectare de teren agricol din Insula Mare a Brăilei. Cu peste 14 ani de experiență în domeniu, proprietarii Agricost au crescut afacerea, mizând pe două direcții de dezvoltare. Este vorba despre maximizarea randamentelor pe unitate de suprafață și reducerea costurilor, pentru rezultate cu o eficiență cât mai ridicată.

În acest sens, compania și-a îndreptat atenția către soiuri și hibrizi, care oferă o producție de calitate, dar și cantitate, desigur, având un control permanent asupra specificului solului și climei, dintr-o incintă îndiguită. Compania a căutat continuu soluții noi la tehnicile vechi de lucrare a pământului. “A doua direcție a avut la bază inovația, care presupune tehnologii noi de cultivare. Am schimbat tot sistemul tradițional de lucrare a pământului, respectiv de arat. Practic, de trei ani, nu mai nu arăm niciun hectar de teren, ci aplicăm tehnologia lucrărilor minime care ne asigură în mod deosebit economii însemnate de carburanți. Fiind, de asemeni,într-o zonă foarte secetoasă, conservăm apa în sol. Am schimbat vechile tehnici de irigare, de semănare și de recoltare cu tehnici noi. Putem spune că aplicăm o agricultură inteligentă, pentru că viitorul este al acesteia. Una dintre laturile acestei agriculturi inteligente este agricultura de precizie. O altă direcție este practicarea unei agriculturi conservative și anume: cu inputuri puține să obții foarte multe”, ne-a declarat Lucian Buzdugan, președintele consiliului de administrație Agricost S.R.L..

Culturi de viitor

Conducerea companiei a înțeles că investițiile în utilaje aduc reduceri semnificative la carburant și la forța de muncă. Mai mult decât atât, tot pentru a reduce costurile, s-a implementat ideea aplicării de îngrășăminte, doar pe baza unei analize exacte a solului. Compania Agricost are astăzi un laborator specializat, care analizează solul înainte de aplicarea oricărui fertilizant. „Cultivăm, de asemeni, plante care au rol ameliorativ. De exemplu, soia celasă azot biologic în sol și lucerna care are aceeași însușire. Sunt culturi cu care vrem să extindem suprafețele și avem chiar un obiectiv să ajungem la jumătate de suprafață cultivată. Evităm, cu ajutorul mașinilor performante dotate cu GPS, subdozările și supradozările cu produse chimice. Toate acestea au făcut ca în ultimii ani să realizăm aproximativ 300.000 de tone de producție pe cele 56.000 de hectare. În 2014, vom realiza 350.000 de tone, ceea ce ne va asigura o medie de șase tone la hectar. Avem o estimare pentru 2018, de 500.000 de tone, care ne va conduce de la nivelul actual de 650 de tone pe salariat producție marfă, la 1000 de tone pe salariat și mă refer la salariații care lucrează direct în câmp”, ne-a explicat președintele consiliului de administrație Agricost.

Agricultură de precizie

Produsele oferite de Agricost sunt semințele de grâu, rapiță, de soia, de floarea soarelui. Pe lângă cantitatea, pe care nicio companie din domeniu nu o poate exclude din schema dezvoltării sale eficiente, calitatea produselor este extrem de importantă.

Pentru a putea oferi proteine vegetale de calitate, Agricost funcționează după principiile unei agriculturi de precizie, cu atenție la cantitatea de proteină din plante printr-un conținut optim de azot oferit acestora sau pentru fixarea conținutul de ulei, administrând îngrășăminte specifice produselor. “Am îmbunătățit structura noastră de culturi, cultivând soia. Am pornit cu soia de la câteva hectare și am ajuns astăzi să cultivăm soia pe 8000 de hectare și pe încă 4000 cultură dublă. Folosim această <regină a plantelor> și în cultura dublă, pentru a crește ponderea și cantitatea producției pe proteină pe hectar. De asemeni, lucerna, cu cele 15.000 de tone de fân pe care le realizează la hectar, obține cea mai mare cantitate de proteină pe hectar. Am mizat, de asemeni, și pe cultura de orz, care anul trecut a avut o cerere foarte mare și un preț mai bun decât cel al grâului. Însă, spre dezamăgirea noastră, din cauza condițiilor atmosferice de anul acesta, din cauza precipitațiilor abundente, în alte zone ale țării, cât și în Europa calitatea grâului  nu a fost foarte bună și o mare parte a trecut la furaj, iar cererea pe orz a scăzut”, ne-a explicat Lucian Buzdugan. 

Previziuni pentru viitor

Cantitativ, România anul acesta va avea un nivel apropiat cu cel din 2013, dar nivelul calitativ va fi mai scăzut, spune conducerea Agricost. Motivul? Mare parte din producția de grâu a fost afectată de precipitațiile în exces, în anumite zone ale țării.

În Insula Mare a Brăilei nu a mai plouat în ultimele două luni de vară, iar acest lucru se traduce prin costuri ridicate, dar și o producție mulțumitoare din punct de vedere calitativ. “Avem o conjunctură internațională proastă, sau foarte proastă. Avem cele mai scăzute prețuri din ultimii zece ani. De exemplu, la unele culturi prețurile de livrare sunt comparabile cu cele din 2004. În același timp, toate inputurile au avut o creștere importantă, aș putea spune că acestea s-au dublat în acest interval de timp, în timp ce noi ne întoarcem cu prețurile de livrare la nivelul celor din 2004. E o situație foarte grea. Iată că nici ploile nu sunt bune dacă sunt prea multe, dar să sperăm că după ploaie vine soarele și trebuie să fim optimiști”, ne-a declarat Lucian Buzdugan, președintele consiliului de administrație Agricost. Cu toate acestea, dat fiind faptul că barometrul prețurilor este influențat de rezerva mondială, este posibil ca prețurile să rămână constante, adică scăzute și anul viitor.

În România, mulți fermieri își conduc afacerile în mod tradițional, cu tehnici și tehnologii învechite, iar acest lucru conduce, inevitabil, la rezultate nesatisfăcătoare, spune președintele consiliului de administrație al firmei Agricost, care a primit recent distincția de fermierul anului de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. “Am văzut anul trecut cum poate agricultura susține economia, prin contribuția ei la PIB. Deși se înregistrează anumite progrese, România este încă sub nivelul european, zootehnia este în declin, avem foarte multe exploatații mici, de ordinul milioanelor, iar terenurile sunt alcătuite din parcele la fel de mici. Cred că este nevoie să trecem la o specializare: fermele mari să se ocupe de cereale, iar fermele foarte mici de legume, pomicultură, viticultură, de solarii. Cred că statul a greșit dând sume de bani ca ajutor social și nu ca subvenții pe hectar. Banii aceștia, 100 – 150 de euro pe hectar, trebuiau să fie dați micilor fermieri sub forma de vouchere pentru motorină, îngrășăminte chimice sau semințe, pentru că doar așa eram siguri că acești bani sprijineau agricultura, și nu dând bani cu care fermierul să poată cumpăra orice, chiar și ceea ce nu are nicio legătură cu agricultura. Cred că ar trebui încurajată performanța, iar aceste sume să fie acordate doar acolo unde se obține performanță. Trebuie avută în vedere și pregătirea profesională și mă refer la reînființarea școlilor profesionale, școlilor tehnice, iar universitățile trebuie puternic dezvoltate”, explică Lucian Buzdugan. Președintele consiliului de administrație Agricost a adăugat faptul că cercetarea agricolă trebuie susținută mai puternic, începând cu institutele de cercetare care au nevoie de finanțare, până la instituțiile de învățământ care pot prelua o parte din această activitate.

Pregătire profesională 

Pentru a asigura o activitate performantă, conducerea Agricost a pus pe primul loc în companie grija față de angajații săi. Principala formă de pregătire este formată din cursurile de specializare, mai ales atunci când se achiziționează echipamente și utilaje noi . „Pentru a avea un management bun, ne-am preocupat de pregătirea profesională a șefilor de ferme și sectoare, creând în acest sens o adevărată școală. Facem cursuri în fiecare an, pe perioada de iarnă. Din cele trei luni de vacanță, o lună este ocupată cu pregătirea profesională. În ceea ce privește stimularea salariaților, avem salarii foarte bune, iar în cele trei luni de vacanță angajații se odihnesc, învăță, se specializează și primesc retribuție. În plus, în fiecare an, 25% din salariații Agricost își fac o vacanță în afara țării. O altă direcție care ne preocupă o reprezintă disciplina muncii, de care avem foarte mare grijă să fie respectată, atât din punct de vedere tehnic, cât și organizatoric”, explică președintele consiliului de administrație Agricost.  

Strategii de dezvoltare 

În prezent, compania exportă o cantitate foarte mică din produsele sale. Un accent mai mare pentru export va fi pus atunci când producția se va ridica la peste jumătate de milion de tone. Până atunci însă, planurile de viitor ale companiei se îndreaptă către o agricultură durabilă și, nu în ultimul rând, societatea este preocupată de independența energetică. “Strategia noastră viitoare se bazează pe performanță, pe orientarea către culturile proteice, pe creșterea gradului de prelucrare a producției. Vrem să ne asigurăm independența energetică și ne uităm serios la bioamasă, vrem să asigurăm o agricultură durabilă, adică să avem grijă de mediul înconjurător, să ne ocupăm de biodiversitate și de menținerea și creșterea fertilității naturale a solului. Acestea sunt direcțiile pe care ne axăm în perioada următoare. Toate acestea presupun investiții foarte mari, pregătire profesională foarte susținută și încredere mare în viitor”, ne-a declarat Lucian Buzdugan, președintele consiliului de administrație Agricost. 

Agricost estimează, pentru 2018, o producție de jumătate de milion de tone, de pe terenul agricol din Insula Mare a Brăilei. 

 

Citiți și despre: