Agricultura pe verticală, o soluţie pentru criza alimentară mondială

01.08.2018

Productivitatea unei ferme pe verticală poate fi și de 400 de ori mai mare pe metru pătrat, în comparaţie cu fermele normale. Un studiu realizat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură în luna martie a anului 2018 avertizează asupra creşterii nivelului de foamete acută. Aproximativ 124 de milioane de persoane din nu mai puţin de 51 de țări au fost afectate de insecuritate alimentară acută anul trecut, cu 11 milioane de persoane mai mult decât în anul precedent, potrivit celei mai recente ediții a Raportului Global privind Crizele Alimentare.

Creșterea a fost cauzată, în mare parte, de conflictele noi apărute la nivel mondial și a insecurității din Myanmar, Nigeria de Nord-Est, Republica Democratică Congo, Sudanul de Sud și Yemen. De asemenea, seceta prelungită a dus la recolte agricole slabe în țările care se confruntă deja cu un nivel ridicat de nesiguranță alimentară și malnutriție, în special din Africa de Est și de Sud.

124 milioane de persoane din 51 de țări au fost afectate de insecuritate alimentară acută

Astfel, criza alimentară mondială este determinată de cauze complexe, cum ar fi conflictele, fenomenele climatice extreme și prețurile ridicate ale alimentelor de bază, factori care acționează deseori în același timp.

Cauzele principale ale crizei alimentare

Conflictele armate au continuat să fie principalul motor al crizei alimentare acute în 18 țări. 15 dintre aceste state se află în Africa şi în Orientul Mijlociu. Acesta reprezintă motivul principal pentru majoritatea cazurilor de insecuritate alimentară acută, la nivel mondial, reprezentând nu mai puţin de 60% din total sau 74 de milioane de persoane.

Dezastrele climatice – în special seceta – au fost, de asemenea, declanșatoare majore ale crizelor alimentare în 23 de țări, două treimi din ele în Africa, și au fost responsabile de nesiguranța alimentară pentru un număr de 39 de milioane de persoane.

Dezastrele climatice au fost declanșatoare majore ale crizelor alimentare în 23 de țări

O soluţie: fermele verticale

În acest context, agricultura „verticală” ar putea reprezenta o soluţie. Ce noutăţi aduc aceste ferme şi cum pot ele contribui la temperarea crizelor alimentare?

Conceptul de fermă pe verticală a fost introdus de ecologistul Dickson Despommier în anul 1999. Acesta este profesor de microbiologie şi ecologie în cadrul Universităţii Columbia din New York, Statele Unite.

Fermele verticale reprezintă o soluţie practică pentru criza alimentară mondială

După cum se poate înțelege chiar din denumire, în locul unei culturi pe o suprafață plană de mari dimensiuni, fermele pe verticală presupun cultivarea legumelor pe mai multe niveluri.

Nu toate plantele se pretează la astfel de culturi pe verticală. De exemplu, nu se poate cultiva grâu, porumb sau alte cereale, însă fermele pe verticală sunt perfecte pentru cultivarea roşiilor, a verdeţurilor, a culturilor de salată verde, căpşuni etc.

Ideea de ferme verticale a apărut atât în contextul căutării unei soluţii pentru lumea tot mai aglomerată în care trăim, cât şi pentru a rezolva viitoarele crize alimentare care ameninţă omenirea.

Conceptul de ferme verticale nu este unul foarte nou, în urmă cu aproape 10 ani, revista TIME nominalizând acest tip de agricultură drept invenţia anului 2009.

În urmă cu aproape 10 ani, revista TIME a nominalizat agricultura verticală drept invenţia anului

Avantajele agriculturii pe verticală

Compania VertiCrop a anunţat că producția de legume din fermele verticale este de 20 de ori mai mare decât cea a fermelor tradiționale. În plus, consumul de apă este de numai 8% din totalul utilizat pe aceeași suprafață în fermele normale.

De asemenea, AeroFarms, cea mai mare fermă verticală acoperită la nivel mondial, cultivă de 75 de ori mai multe plante pe metru pătrat decât în agricultura tradițională, utilizând cu 95% mai puțină apă.

Fermele verticale folosesc cu 95% mai puţină apă decât cele tradiţionale

Legumele şi fructele îşi obţin nutrienţii prin conservarea apei, prin folosirea sistemelor hidroponice care facilitează folosirea permanentă a surplusului de apă.

O altă fermă pe verticală deţinută de AeroFarms a fost deschisă în urma unei investiţii de aproape 40 de milioane de dolari, iar producţia ei se ridică la o mie de tone de legume anual.

Un alt avantaj al fermelor pe verticală este reprezentat de faptul că sunt extrem de avantajoase: este posibilă strângerea chiar şi a 30 de recolte pe an.

Într-o fermă verticală este posibilă strângerea chiar şi a 30 de recolte pe an

Costuri mai reduse

Conform Green Sense Farms, o altă companie care deţine o fermă verticală, principalele avantaje sunt reprezentate de costurile mici cu irigațiile, fertilizatorii, angajații și energia. În plus, fiind vorba de practicarea agriculturii într-un spațiu controlat, au fost eliminați dăunătorii, legumele şi fructele neavând nevoie de pesticide sau de erbicide.

Productivitatea unei ferme pe verticală pe metru pătrat poate ajunge să fie şi de 400 de ori mai mare în comparaţie cu fermele normale. De asemenea, printre avantajele fermelor verticale se numără şi faptul că nu se irosește spațiul, ele putând fi instalate chiar și în apartamente.

Alte avantaje ale fermelor verticale:

– Terenurile agricole eliberate ar putea fi împădurite, reducând astfel poluarea;

– Sunt create multe spaţii verzi pentru populația urbană;

– Legumele şi fructele cresc într-un mediu protejat de fenomene meteo extreme: furtuni, grindină, inundaţii sau secetă.

„Schimbarea climei nu trebuie să ne sperie. Vom veni cu soluţii şi vom salva această planetă şi viitorul omenirii”, spune Dickson Despommier, profesor de microbiologie şi ecologie în cadrul Universităţii Columbia din New York, Statele Unite.

 

 

Citiți și despre: