Analiză Saxo Bank: Nu am învăţat nimic din prăbuşirea Lehman Brother

15.09.2015

Deşi au trecut şapte ani de la falimentul băncii americane, Lehman Brother, în loc să folosim aceste exemplu drept un instrument menit să modereze excesul sau să-l utilizăm împotriva lipsei de structură și de accent pus pe productivitate, s-a transformat într-un catalizator pentru politicienii care ”se fac că fac”.

„Momentul Lehman a fost cu siguranță o ocazie de a încerca să administrăm excesul, lipsa de structură și a focusului pe productivitate; l-am transformat, în schimb, într-un catalizator pentru politicienii care ”se fac că fac”. Asta pentru că ne cer tot mai mult timp, pe de o parte, și încredere în ceea ce reprezintă non-soluții, pe de altă parte”, a explicat Steen Jakobsen, Economist Șef, Saxo Bank.

Conform acestuia, reacția la creștere economică a fost de a majora cheltuielile fiscale și, când banii s-au terminat, băncile centrale au fost împinse să imprime mai mulți. Prin urmare, răspunsul la această mare prăbuşire nu a fost de a schimba ordinea lumii economice, ci de a o păstra – ignorând nevoia de reformă, responsabilitate și investiții în oameni și productivitate.

Un raport al consultanţilor McKinsey & Co arată cum, de la căderea Lehman, datoria globală a crescut la un șocant 57 trilioane de dolari, adică 17% din PIB, la nivel mondial.

„Nu ne-am revenit – ce-am făcut a fost să lovim viitoarea creștere împrumutându-ne din viitor – unul dintre rezultatele acestui împrumut fiind creșterea economică tot mai slabă, astfel încât până și un laureat al Premiului Nobel pentru economie ar vedea că suntem în permanentă stagnare”, a explicat economistul.

Acesta a mai spus că trebuie să ne dăm seama că cei şapte ani de la Lehman Brother au fost anii ”grași”, ani prielnici pentru investitori și non-soluții.

„Politicienii continuă să ne vândă iluzii că lucrurile se vor îmbunătăți în următoarele 6 luni, dar în realitate nu avem reforme, responsabilitate sau creștere, ceea ce înseamnă că ne lipsește speranța, dar nutrim dorința disperată de a o lua de la început”, spune Steen Jakobsen.

Astfel, nu a fost învăţată lecţia istoriei, iar datoria a înlocuit productivitatea. În plus, deşi băncile au azi reguli mai stricte, au și bani ”la liber”, în cantități mari, fără precedent.

„Lehman ar fi trebuit să fie o ”criză adevărată”, un punct de cotitură, o schimbare de paradigmă. Ce-am făcut noi? Am obținut mai mult timp – singurul lucru pe care ar fi trebuit să-l folosim eficient. Ultimii şapte ani pur și simplu au fost irosiți, pentru că economia și societatea au intrat în blocaj”, a deatliat economistul.

 

 

Citiți și despre: