Apicultura, o afacere profitabilă

01.09.2017

România exportă anual peste 50 – 60% din producția totală de miere. Ţara noastră deţine o tradiţie destul de veche în domeniul creşterii albinelor şi realizării produselor apicole, apicultura reușind să se impună drept ocupaţie încă din cele mai vechi timpuri, conform mărturiilor istorice existente în acest sens. Această preocupare a fost păstrată de-a lungul timpului iar, în prezent, România se numără printre ţările cu o apicultură bine dezvoltată.

Apicultura este o afacere profitabilă care nu necesită o investiţie iniţială prea ridică. Deschiderea şi dezvoltarea unui business în domeniul apicol se poate face accesând fonduri europene, fiind unul dintre puţinele sectoare economice care mai beneficiază de finanţări nerambursabile şi fără co-finanţare. În plus, apicultorii primesc un ajutor de minimis de la Guvern, prin intermediul Programului Naţional Apicol.

Oportunitățile oferite de piaţa externă

La toate acestea se pot adăuga şi faptul că mierea produsă în urma deschiderii unei afaceri apicole are o piaţă internă de desfacere destul de ofertantă, aflată în continuă dezvoltare, în timp ce şi exporturile de produse apicole oferă un potenţial imens. Conform statisticilor Ministerului Agriculturii, România exportă anual nu mai puţin de 50 – 60% din producția totală de miere, principalele piețe de export fiind Germania, Italia, Franţa, Polonia, Austria, Spania, Regatul Unit al Marii Britanii și Israel.

România produce, în medie, 20.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul al patrulea la nivel european

Mierea produsă în România este foarte apreciată pe pieţele externe, însă este valorificată la un preţ scăzut deoarece procesatorii externi de miere oferă preţuri mici care nu acoperă cheltuielile în apicultură, pe de o parte, iar mierea se comercializează în sistem en gros, pe de altă parte.

Conform datelor Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, ţara noastră produce, în medie, 20.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul al patrulea la nivel european.

În ţara noastră, cele mai cunoscute sortimente de miere monofloră sunt cele de salcâm, de tei, de floarea soarelui, de mentă, de zmeură, de rapiţă sau de coriandru

Ultimele date statistice disponibile arată că românii consumă, în medie, 450-500 de grame de miere pe an pe locuitor, un consum în creștere față de acum 10 ani, dar, comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda și Belgia, românii se poziţionează încă în coada clasamentului european.

Preţul unui kilogram de miere variază între 20 și 60 de lei, în funcție de tipul de miere

Profitul apare după doi-trei ani, în medie

În plus, pe lângă aceste lucruri prezentate privind potenţialul de creştere oferit de sectorul apicol din România, echipamentul necesar creşterii albinelor are un preţ mult mai mic în ţara noastră decât în alte state membre ale Uniunii Europene.

Un producător de miere care începe o afacere de la zero poate obţine profit după o perioadă de doi-trei ani de la deschiderea business-ului.

Ajutoare de la stat şi de la UE

În ultima perioadă, domeniul apicol din România a avut o dezvoltare semnificativă datorită programelor de sprijin financiar de la bugetul Uniunii Europene sau național. Prin accesarea acestor programe, apicultorii au putut cumpăra material biologic cu valoare certificată, stupi şi utilaje apicole moderne pentru dezvoltarea acestei activităţi în vederea obţinerii de produse competitive atât pe piaţa internă, cât şi la export.

Principale pieţe externe de desfacere sunt Germania, Italia, Franţa, Polonia, Austria, Spania, Regatul Unit al Marii Britanii și Israel

Aşadar, măsurile prevăzute în Programul Naţional Apicol pentru perioada 2014-2016 au oferit apicultorilor posibilitatea de a achiziţiona medicamente pentru tratarea varoozei, autorizate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de uz Veterinar, material biologic, stupi în vederea înlocuirii celor deteriorați în activitatea de stupărit pastoral, precum şi decontarea analizelor fizico-chimice efectuate pentru determinarea calităţii mierii.

Prin Programul Naţional Apicol pentru perioada 2014 – 2016 sprijinul financiar alocat a fost de 20.045.340 euro, astfel:

Anul 2014, 6.683.690 euro;

Anul 2015, 6.684.930 euro;

Anul 2016, 6.676.720 euro.

Sprijin financiar pentru apicultori în perioada 2017-2019

În cadrul programului naţional de sprijin pentru apicultori în perioada 2017-2019, valoarea ajutorului financiar pentru cei trei ani este de 97.626.000 lei. Jumătate din sumă provine de la bugetul de stat, iar cealaltă jumătate de la Uniunea Europeană.

Fondurile pentru apicultori vor fi distribuite astfel:

Anul 2017: 32,542 milioane lei;

Anul 2018: 32,542 milioane lei;

Anul 2019:  32,542 milioane lei.

Conform Ministerului Agriculturii, obiectivele programului apicol pentru perioada 2017 – 2019 sunt reprezentate de menținerea stării de sănătate a familiilor de albine și tratarea acestora cu produse omologate, obținerea unor produse de calitate, încurajarea practicării stupăritului pastoral, retehnologizarea stupilor şi valorificarea pe piață a producției de miere și a produselor apicole.

Fonduri europene pentru apicultori

În vederea obținerii de fonduri europene pentru dezvoltarea unei afaceri, apicultorii trebuie să deţină un minimum de 75 de familii de albine. În total, alocarea financiară în Cadrul PNDR propusă în anul 2017 pentru Submăsura 6.3 „Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici”, unde pot depune proiecte și crescătorii de albine, este de 100 de milioane de euro.

Provocările cu care se poate confrunta un apicultor

Odată cu aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană, au apărut şi noi provocări în sectorul apicol. Aşadar, la ora actuală, la nivel european cele mai importante aspectele sunt cele legate de autenticitatea mierii, stabilirea originii acesteia și depistarea practicilor frauduloase.

La nivel european, cele mai importante provocări sunt cele legate de autenticitatea mierii, stabilirea originii acesteia și depistarea practicilor frauduloase

În plus, o altă mare problemă este că în prezent, în România nu există un laborator-arbitru recunoscut de toate autoritățile abilitate în monitorizarea pieței, în cadrul căruia să se efectueze toată gama de analize armonizate la nivel internațional.

Aşadar, problema originii și autenticității nu se poate stabilii prin analize de laborator în ţara noastră, iar toate loturile de miere sunt certificate în laboratoare din alte țări europene, precum Germania, pe costuri foarte mari.

 

 

Citiți și despre: