APMGR cere ca rectificarea bugetară să includă şi bani pentru medicamente

24.11.2016

Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), organismul reprezentativ al companiilor producătoare de medicamente generice din România, cere Guvernului să mărească bugetul alocat cheltuielilor cu medicamentele, pentru a asigura accesul pacienților români la medicamente generice esențiale. În mod concret, APMGR cere Guvernului ca actuala rectificare bugetară să includă actualizarea bugetului de referință folosit în calculul taxei clawback, buget rămas la nivelul anului 2011.

„Un buget de referință fără nicio legătură cu realitatea anului curent crește nejustificat cuantumul taxei clawback și induce o povară fiscală de nesuportat, mai ales în cazul medicamentelor generice esențiale, cu preț redus”, a declarat Laurențiu Mihai, director executiv APMGR.

Asociaţia reamintește că impactul taxei clawback este mai mare cu cât prețul medicamentelor este mai mic. În cazul unui medicament generic, taxa clawback are un impact fiscal de trei ori mai mare față de cel asupra unui medicament inovativ, ceea ce a dus la dispariția a peste 2.000 de medicamente generice de pe piață în ultimii ani.

Suma din bugetul de stat alocată anual pentru medicamentele compensate, adică aproximativ 6 miliarde de lei, reprezintă nivelul consumului real de medicamente din trimestrul 4 al anului 2011, diferența dintre acesta și consumul real de medicamente fiind suportată de către producătorii de medicamente prin taxa clawback. Mai mult, APMGR atenționează că taxa clawback este plătită doar de producătorii de medicamente, deși se calculează la prețul de raft, care include și marjele distribuitorilor și farmaciilor.

De asemenea, APMGR solicită din nou și introducerea calculului diferențiat al taxei clawback pentru medicamentele generice, singura măsură care poate stopa dispariţia medicamentelor esențiale de pe piață și răspunde nevoilor reale ale pacienților. Această măsură nu înseamnă cheltuieli publice suplimentare, iar Ministerul Finanţelor a confirmat, într-un răspuns la solicitarea APMGR, că decizia introducerii unui clawback diferențiat este una politică, depinzând exclusiv de Ministerul Sănătății.

 

 

 

Citiți și despre: