Artă: între pasiune și afacere cu Alexandru Ghilduș

29.11.2013

Alexandru Ghilduș crede în viitorul tinerilor artiști și al artei contemporane. Alexandru Ghilduș este un nume important atunci  când ne referim la arta din România și nu numai. Cunoscut constructor, sculptor, pictor și decorator român, este unul dintre oamenii de referință ai domeniului artistic și una dintre personalitățile care susțin importanța artei în țara noastră.

Cum se îmbină pasiunea cu afacerea atunci când vorbim despre artă, ne povestește Alexandru Ghilduș într-un interviu complex.

1. Aș dori să începem o călătorie scurtă în lumea artei prin a ne spune când v-ați descoperit vocația și care sunt genurile artistice abordate de dumneavoastră?

Amintiri legate de artă și design revin adesea în actualitate și, cu greu, aș putea decide asupra localizării și datării începutului. Cred, asemenea fenomenului creație, că apropierea oamenilor de un domeniu ține de context și atmosferă, situații care se suprapun peste dorință, mărturisită sau nu, și disponibilitate. Nu greșesc însă dacă mă opresc asupra a, cel puțin, trei momente: Mai întâi curiozitatea și apropierea, mai mult decât “a privi”, de un portret în creion făcut de un artist tatălui meu, urmată de stângace încercări picturale și de modelare a unor pocnitori și căsuțe din lutul rezultat în urma ploilor de vară. A urmat selectarea în cercul de desen începând cu clasa a cincea și apoi, scurtă discuție despre design, de numai zece minute, purtată cu profesoara de limbă română, în clasa a unsprezecea, într-un mijloc de transport în comun. Auzeam pentru prima dată despre importanţa creării de obiecte care să fie folositoare Omului și, cu siguranță, acesta este momentul în care am conștientizat drumul pe care doresc să merg în viață.

2. Ce înseamnă arta pentru dumneavoastră?

Răspunsul scurt este: mod de viață. Dezvoltând oarecum raspunsul, sunt cel puțin două aspecte care pot fi avute în vedere. Ce înseamnă artă pentru persoana mea și ce ar putea înseamna creația pe care eu o realizez.

Artă, privită în complexitatea sa, este o însumare a întregii creații a Omului și nu se rezumă la vizual, ci atinge toate dimensiunile sensibilității ființei umane. Vorbind despre spațiul vizual, pot afirma că sunt un iubitor a tot ceea ce înseamnă oglindirea realității prin imagini expresive având o sensibilitate față de ceea ce eu numesc invenție și inovație, domeniul profesional al designului nelăsându-mă să mă desprind de relația strânsă cu Omul pe care o întrevăd și o caut în orice fenomen sau obiect. În privința a ceea ce încerc eu să ofer celor din jur, transparența este conținutul mesajului meu înțelegând prin aceasta că Omul este invitat să cunoască și să se cunoască, să recunoască și să se vadă pe sine și pe ceilalți în diverse ipostaze, cu trăiri personale. Această “a patra dimensiune” a ajuns să fie universul meu și sticla îmi oferă materialitatea al cărui conținut exprimă pe deplin ceea ce simt.

3. Vă rugăm să enumerați câteva dintre cele mai importante lucrări realizate de dumneavoastră și cum au luat ele naștere?

Este la fel de dificil să trec în revistă lucrări importante și să nu privesc ansamblul problematicilor care au permis realizarea lor. De aceea, voi încerca să prezint situații în care m-am aflat de-a lungul vremii și, acolo unde au luat naștere și lucrări de artă și design, să le menționez.

În primul rând, imediat după absolvirea facultății, viața a făcut să pot lucra într-un mediu industrial stimulativ, într-un colectiv creativ și foarte serios, Industria Optică Română. Am realizat design de performanță aplicând cunoștințele de artă unor produse aflate în faze de cercetare și proiectare, produse înglobând creativitate românească, precum microscoape, aparatură de proiecție și aparatură medicală. Produsele, odată  executate în serie, au fost exportate în întreaga lume. Aici am reușit să finalizez inclusiv proiecte personale, inițiative legate de aparatură optică care au participat la mari concursuri internaționale. O invenție personală însemnând designul unui minimicroscop de investigații, a fost finalistă în anul 1985 la Concursul de Design de la Osaka numărându-se printre produsele expuse și nominalizate la premiu.

Tot Japonia a fost țara care m-a stimulat și m-a încurajat în abordarea sculpturii în cristal. O lucrare de început, care conținea o tehnologie descoperită în perioada de studiu și cercetare la IOR, pe care ulterior am brevetat-o, a fost selectată în finala Concursului de Sculptură de la Kanazawa din anul 1990.

La începutul anilor 90, invitat de RATB să realizez programul de promovare al unui eveniment aniversar, am propus un proiect pentru armonizarea imaginii RATB, în acea perioadă diversitatea cromatică fiind o prezență extrem de agresivă. Am realizat o linie cromatică unitară, care aduce armonia și curățenia în spațiul public și am propus intervenții artistice semnate de mari artiști români. O parte din propunerile de atunci există și acum în București, mai puțin intervențiile artistice, atitudine neînțeleasă de managerii RATB. Am dezvoltat împreună cu directorul tehnic din anii 90 un proiect pentru tramvaiul cu podea joasă, dar acest obiectiv nu a fost nici în acest moment atins, din păcate. Tot atunci, purtat de entuziasmul începutului unei noi epoci, am investit în realizarea unor semnale de stații, peste 100 exemplare, care cuprindeau informații detaliate despre traseele mijloacelor de transport în comun. Au fost amplasate pe trasee diferite, iar acum, după douăzeci de ani, cred că au mai rămas trei sau patru exemplare.

A urmat perioada sculpturii în cristal optic în formula volumetriilor simple, elansate, perfect polișate, combinată ulterior cu dezvoltări de volumetrii din fragmente de cristal. Lucrări de scultură sunt astăzi în diverse colecții. Olanda mi-a oferit bucuria obținerii unui premiu al publicului la Expoziția internațională de la Tubergen din anul 1999, eveniment pentru care am fost invitat să realizez și sculpturi miniaturale de promovare. O mare bancă internațională a achiziționat lucrarea, iar alte sculpturi se află în diverse colecții particulare, printre care, Michael Jackson, Regina Beatrix a Olandei, Jacques Chirac, Luciano Pavarotti ş.a.

Am fost invitat să ambientez sediul central BRD-Groupe Societé Générale din București și să creez lucrări ambientale și sculptura din cristal. Una din lucrările de scultură expusă la Salonul Național de Artă realizat în anul 2000, eveniment pe care l-am inițiat în calitatea de președinte al Uniunii Artiștilor Plastici, că o reluare a Saloanelor de Artă din perioada interbelică, a atras atenția președintelui BRD de origine franceză, mare iubitor de artă. A fost o colaborare în spiritul francez al susținerii artelor, banca din București continuând în România achizițiile pe care le efectuează Societé Générale în mod organizat de foarte mulți ani în Franța.

Sculptura în sticlă a avut în parcursul meu artistic și o latură aplicată. Obiecte promoționale, premii și trofee sunt realizate într-o tehnologie brevetată, unică în lume și am plăcerea să consemnez, după 23 de ani de activitate, nenumărate colaborări cu bănci și companii din întreaga lume. Un eveniment de început care m-a încurajat în acest proiect a fost realizarea Premiilor pentru Festivalul Internațional Cerbul de Aur.

Un alt eveniment foarte important pentru mine îl reprezintă proiectul Memorialul Renașterea. Am participat alături de alte paisprezece echipe de artiști și arhitecți, la concursul organizat de Ministerul Culturii pentru realizarea Monumentului Revoluției Române din 1989. Comisia a declarat câștigător proiectul meu, la realizarea căruia au participat artiști, arhitecți și specialiști în construcții și, după parcurgerea unui traseu sinuos, de data aceasta în spirit românesc, nu francez, am avut satisfacția înălțării lui în spațiul unde jerfele revoluționarilor merită să fie amintite.

Și nu în ultimul rând, amintesc două proiecte muzeistice de succes. Muzeul Național Militar, la care am lucrat în perioada 1988 – 1990 coordonând activitatea echipei de design. Muzeul este un exemplu de succes în privința colaborării dintre muzeografi și artiști la crearea ansamblului ambiental și cred că merită mai mare atenție din partea publicului.

Un al doilea proiect este Muzeul Național Filatelic unde am realizat designul ansamblului și, împreună cu artiști, am creat lucrările muzeistice.

4. Ce anume vă inspiră în realizarea operelor dumneavoastră? 

Așa cum se poate observa, consemnările privind lucrările realizate în diverse perioade, se referă la design de obiect, design ambiental și creație sculpturală, cu precădere în cristal. Sunt proiecte inițiate de mine, sau proiecte la care am participat. În ambele situații, perseverența, seriozitatea și încrederea au stat la baza activității. Inspirația vine din dorinţă și prin exercițiu. Atitudinea este un alt aspect important, în general în orice tip de activitate și cu atât mai mult în spațiul cultural, și vreau să cred că mă aflu și eu în categoria celor care prin muncă dovedesc inclusiv atitudine.

5. Putem vorbi în prezent în România despre artă ca business, având în vedere casele puternice de licitații care organizează licitații în mod frecvent?

Da. Se poate vorbi despre artă ca business, diferența față de ce se întâmplă în țări cu tradiție fiind legată de valoarea convențională. Licitațiile de artă, ca expresie a celei mai trasparente modalități de informare, evaluare și apreciere a creației artistice, aduc pe piața românească o circulație sporită a valorilor culturale impunând acordarea unei atenții speciale raportului emoție-preț. Evoluția spectaculoasă a valorii de piață a lucrărilor de artă românească începând cu anul 2002 a făcut ca mulți investitori să-și orienteze atenția asupra domeniului. Au început să se documenteze și să cumpere atât lucrări care le-au satisfăcut nevoile emoționale, cât și nume de artiști a căror cotă a început să crească spectaculos.

6. Ce ne puteți spune despre adevărata valoare a investițiilor prin artă? Este adevărat că investiția în artă este în prezent unul dintre cei mai siguri pași pe care îi poate face un posibil investitor?

Având o experiență de peste șaptesprezece ani pe piața de artă, după înființarea unor galerii și a Casei de Licitații Goldart, afirm în cunoștință de cauza că arta reprezintă o reală și sigură investiție. Comparativ cu alte instrumente din spațiul investițional, arta s-a detașat și în România în ultimii ani, în alte țări această realitate fiind de mult cunoscută. Cum însă cuvântul cuiva din interiorul unui business nu pare a fi suficient de credibil, invit publicul să întrebe colecționarii care s-au apropiat de artă și care au făcut investiții. Un argument artistic, dacă acest aspect poate cântări în decizia cuiva care face investiții, ar putea fi faptul că arta te însoțește la birou sau acasă, îți hrănește sufletul , este prezentă la activitățile familiei și nu te părăsește niciodată, iar dacă nevoia te obligă să te despărți de materialitatea creației artistice, ea nu va pleca din sufletul tău dacă fizic va fi înstrăinată, iar în plan financiar, este sursă sigură de cash pe termen scurt.

7. Sunteți profesor la Universitatea Națională de Arte din București și fost decan al Facultății de Arte Decorative și Design. Ce anume credeți că îi face pe tinerii de azi să urmeze aceste studii ?

Pasiunea, mai mult decât interesul, cu toate că vremurile pe care le trăim aduc tot mai mult în discuție beneficiile materiale decât cele spirituale. Spațiul universitar artistic a rămas în continuare o oază spirituală în care muguri tineri ai creației sunt sustinuți să se dezvolte prin experiențe și trăiri emoționale. Nu înseamnă însă că materialismul nu este prezent, mai cu seamă că era computerelor oferă un suport speculativ. Este încă bine că planul întâi rămâne ocupat de atenția pentru nevoile sentimentale ale omului.

8. Ce înseamnă să fii artist tânăr în România?

O mare provocare, dar și o mare responsabilitate. Provocarea apare pe fondul inocenței și vine susținută de vocație având ca țintă atingerea unor performanțe profesionale inspirate de exemple, personalități, evenimente, stări sau fapte care atrag atenția și mobilizează tânărul. Responsabilitatea apare, de obicei, în timpul formării universitare și se dezvoltă gradual. Profunzimea căutărilor specifică cercetării artistice se identifică, odată cu trecerea prin viață, cu atingerea obiectivelor, cu menirea, cu datoria, cu asumarea unui rol. Să fii tânăr artist în România înseamnă să fii tu însuți, să cunoști și să apreciezi valorile trecutului și să gândești întotdeauna pozitiv.

9. Ce ne puteți spune despre începuturile și evoluția Ghildush Design System? Care este elementul principal prin care se identifică produsele?

Am avut norocul să lucrez timp de zece ani într-un colectiv extraordinar la IOR și să întâlnesc oameni adevărați de la care am învățat, mult mai mult decât aș fi așteptat, atât în plan profesional cât și uman. Din anul 1990 am devenit profesor la catedra de design a Universității Naționale de Artă și am deschis propria companie, Ghildush Design System. M-am ocupat de grafic design realizând programe pentru RATB, TAROM, fabrica de lactate Miorița, AREXIM, hotel MARA. Ambientul a fost al doilea obiectiv și am avut intervenții în spații particulare și în spații publice. Amintesc, în afara ambientării Muzeului Național Militar și a Muzeului Național Filatelic, Memorialul de la Sighet, cu o contribuție parțială. Din nefericire, designul de produs nu a funcționat cum ar fi de dorit pentru dezvoltarea normală a unei societăți și nu am avut mari colaborări pe această direcție, cu toate că aceasta este marea mea pasiune. În prezent, particip împreună cu Prooptica la două mari proiecte care vor aduce cu siguranță produse competitive pe piața internațională. Cea mai importantă activitate pe care am avut-o, și încă o am, este cea din spațiul promoțional. Obiecte unicat și serie mică realizate din cristal într-o tehnologie brevetată care oferă imagine color în interiorul sticlei și combinații structurale cu efecte cromatice și de lumină, unice în lume, sunt realizate pentru numeroase evenimente și companii din întreaga lume, iar de curând, un contact cu piața din SUA, mi-a adus o primă comandă de serie pentru hoteluri de lux.

10. Care sunt categoriile de clienți cărora se adresează în mod special Ghildush Design System

Firme de publicitate și organizatoare de evenimente, bănci și companii care doresc să afirme o imagine de înaltă ținută. Cristalul are prețiozitate și, tehnologia pe care o utilizez în crearea modelelor, personalizează imaginea. Premii, trofee, obiecte promoționale, obiecte cadou sunt lucrări de artă semnate de autor, care sunt expuse de deținători în spațiile publice. Printre evenimentele care au oferit lucrări realizate de Ghildush Desigh System, se numără: Cerbul de Aur, Rising Stars – premiu oferit de Margaret Tchatcher, Da’Kino, Prieten al Artelor – UAP, Expoziția Mondială Filatelica EFIRO 2008, Festivalul George Enescu, Festivalul Internațional de Muzică din Indonezia, Campionatul Mondial de Fotbal din 2004, Premiile Eurovision Junior , Premiile Marii Loji Naționale din România, premiile Man of the Year – Olanda și multe altele.

11. Care sunt principalele caracteristici care pot crea avantaje reciproce în relația artist – consumator de artă?

Stabilitatea economică, că o primă condiție. Perioada 2002 – 2008 a fost benefică promovării artei în România, circulația valorilor culturale, cu precădere a artei interbelice, atingând cote de peste 100.000 euro. Casa de Licitații Goldart deține supremația vânzării unei lucrări de artă a lui  Ștefan Luchian la prețul de 300.000 euro și tot Goldart a introdus în licitații publice arta contemporană, ca un capitol distinct. Referindu-ne strict la relația artistului contemporan cu piața de artă, aici este foarte mult de făcut. Fiind o tânără piață de artă, România nu reușește să afirme arta contemporană suficient de bine, iar ca formulă, cred că o distantă, dar eficientă implicare decizională în plan legislativ, ar putea crea o mișcare pe termen lung, benefică artistului, pieței și economiei. Spre exemplu, stimulente fiscale pentru instituții și persoane fizice care investesc în artă, ar conduce, cu siguranță, la o mai bună cotație și circulație a valorilor culturale, iar de la o impozitare aproape de zero pentru artă contemporană astăzi, s-ar ajunge inclusiv la atragerea de impozite însemnate la buget, că să nu mai vorbim de beneficiile cultural și civilizator uriașe, pe termen lung.

12. Am observat prezența dumneavoastră la evenimente caritabile, cum ar fi Festivalul Brazilor de Crăciun. Ce ați pregătit pentru acest an?

Este un spațiu extrem de sensibil de care m-am apropiat de multă vreme. În perioada cât am fost președintele Uniunii Artiștilor Plastici am realizat prima expoziție cu scop caritabil, susținuți la acel moment de domnul Sorin Oprescu. Am fost invitat și am creat pentru proiectul internațional caritabil din 2005 – Cow Parade, “Vaca Vacilor”, lucrare achiziționată de o mare companie internațională, iar selecția pentru a fi produsă la scară redusă ca ofertă internațională, face să se vândă și astăzi pe piața occidentală.

Casa de Licitații Goldart a creat alte câteva evenimente în sprijinul copiilor sau al artiștilor, dar cea mai implicată activitate am avut-o, încă de la debut, în urmă cu peste 12 ani, la evenimentele organizate de Salvați Copiii. Am dăruit câte o lucrare în fiecare an și am avut bucuria să constat generozitatea celor care au investit sume ajungând la  20 000 euro pentru Bradul realizat de mine. La câteva evenimente am colaborat cu fiul meu Mihnea, iar în acest an, eu prezint o lucrare din lemn și cristal, iar Mihnea și colectivul “Dizainăr”, vor oferi o lucrare specială.

13. Cum arată ‘’decorul’’ de Crăciun în familia dumeavoastră și cum intenționați să petreceți Sărbatorile de Iarnă? 

Este anul în care ne adunăm mai greu. Sandra, fiica noastră, studiază istoria artei la Humbold și va veni acasă pe 20 decembrie, astfel încât o vom aștepta cu bradul împodobit, iar Mihnea, sper să fie împreună cu noi și în acest an, așa cum am petrecut Sărbătorile până acum.

Suntem conștienți că tinerii au nevoie de spațiul lor de comunicare, Sărbătorile fiind însă momentele cele mai apropiate pentru orice familie, le vom petrece, cu siguranță, împreună.

Cred că cel care a avut răbdarea parcurgerii acestui articol, a observat că familia este prezentă în toate acțiunile desfășurate de Ghildush Design, Casa de Licitații Goldart și Dizainăr, fie că este vorba de familia studenților, familia designerilor, familia artiștilor, familia iubitorilor de artă, familia investitorilor de artă sau familia Ghilduș. Simțim că suntem o Familie și dorim să împărtășim împreună gânduri frumoase, nu numai în preajma Sărbătorilor.

Urări de bine întregii Familii și Sărbători Fericite!

 

Citiți și despre: