Avantajele investițiilor în plante energetice

01.10.2017

Plantele energetice sunt eligibile pentru schemele de plăți directe şi pentru ajutoarele de stat din agricultură. În încercarea de a reduce emisiile de carbon, Comisia Europeană propune, ca obiectiv obligatoriu, ca până în 2020, o cincime din energia produsă să provină din surse regenerabile, plantele energetice fiind una din modalitățile ce pot ajuta la atingerea acestui prag. Politicile la nivel european au în vedere o coordonare clară a culturilor energetice și a celor destinate alimentelor, astfel încât fiecare țară să își poate stabili destinația utilizării adecvate a terenurilor, pentru a avea câștig de ambele părți în mod durabil, atât în ceea ce privește producția de alimente, cât și cea de energie.

În țara noastră se regăsesc suprafețe întinse de teren necultivat, iar o mare parte din aceste terenuri ar putea fi folosită pentru culturile energetice, fără ca terenurile să necesite lucrări speciale pentru a le îmbunătăţi. În urma unei minime prelucrări, energia rezultată din valorificarea biomasei produse – termică, biocombustibili, biogaz – poate fi introdusă treptat în sistemul de distribuţie a energiei existente.

Culturile energetice se clasifică în două categorii: plante lemnoase – salcia, plopul, Paulownia etc. – sau ierboase, cele din urmă incluzând plante anuale – rapița, soia, camelina – sau plante perene – iarba de pampas, iarba elefantului.

Conform specialiștilor, plantele energetice se disting în cele cu caracter experimental, despre care încă nu se știe cu siguranță dacă și care se vor dovedi eficiente, şi cele comerciale, care deja obţin randamente ridicate în generarea de energie. În ultima categorie intră culturile de lemnoase, precum salcia sau plopul energetic, dar și ierburi din regiuni cu climat temperat, precum „iarba elefantului”.

Plantele energetice menționate mai sus sunt cultivate exclusiv pentru obţinerea de energie, însă şi culturile agricole utilizate la nivel alimentar se pot transforma în energie. Astfel, pentru producția de biogaz este nevoie de un conținut ridicat în glucide, iar culturile de porumb, mei sau trifoi alb dulce pot fi procesate și apoi convertite în biogaz.

În ceea ce privește biodieselul, producția europeană obținută din culturi energetice a crescut constant în ultimul deceniu, în principal din semințe de rapiță sau soia. Randamentul rapiței în biodiesel pur poate ajunge la 100.000 L/km² sau mai mult, făcând culturile destul de atractive din punct de vedere financiar, conform datelor Ministerului Agriculturii.

Plantele energetice cu cele mai bune randamente

Arborii energetici

În zone cu beneficii mici pentru producția agricolă, o alternativă care începe să aibă succes este cultura de arbori energetici, care promite venit pentru fermieri și folosirea biomasei drept combustibil regenerabil.

Speciile de arbori pentru obținerea de combustibil alternativ sunt plopul, salcia energetică sau copacul prințesei

Costul anual de întreținere a acestor culturi este scăzut, deoarece după primii doi ani de la înființare necesită doar lucrări minime.

Salcia energetică este o plantă cu creştere rapidă (3,0-3,5 cm/zi) şi care dispune de o putere calorică ridicată: 18.000 – 19.000 kJ/kg.

Înființarea plantaţiei de salcie energetică nu reprezintă o investiţie tocmai ieftină (2 300 – 2 800 euro/ha), dar în trei ani se amortizează.

Din 2008, cultura salciei energetice din România a intrat în programul de subvenționare și a devenit mult mai atractivă pentru fermieri

Plopul energetic are o utilizare multiplă – peleţi, brichete, industria mobilei, celuloză etc. Ca plantă energetică, este cultivat mai ales pe continentul Americii de Nord, fiind utilizate soiuri hibride, în România această cultură fiind, de asemenea, de perspectivă.

Copacul prințesei (Paulownia) este copacul de esență tare cu creșterea cea mai rapidă. Pentru a exista rentabilitate este recomandat să se înceapă afacerea cu minimum un hectar de teren. Rentabilitatea crește cu cât suprafața de teren este mai mare. Pentru fiecare hectar de teren plantat cu Paulownia trebuie investiți 3.500 – 4.000 euro.

Cerealele

Porumbul și grâul sunt principalele cereale utilizate la obținerea de bioetanol, dar în cazul acestora se ridică o problemă majoră, cea a concurenței dintre producțiile agricole alimentare și cele energetice.

Cel mai eficient mod de a obține bioetanol provine din porumb. O tonă de bioetanol se obține din circa 3 tone de porumb (care costă 90 de euro/tonă) și se vinde cu peste 700 de euro, fiind o afacere profitabilă. Cultura intensivă a porumbului pentru bioetanol necesită însă cantități mari de pesticide și acestea au un efect nefast asupra solului. În plus, dacă porumbul ar fi păstrat ca principală sursă pentru biocombustibil, recolta destinată hranei umane ar scădea și o criză alimentară ar fi iminentă.

Topinamburul sau Napul porcesc

Topinamburul este o plantă de cultură de la care se folosesc, în special, tuberculii subterani. Piaţa românească pentru topinambur nu este dezvoltată pe măsura proprietăţilor acestei plante.

Tulpinile acestei plante mai pot fi folosite la producerea de peleţi și brichete pentru arderea în centrale termice, iar tuberculii pot fi utilizaţi cu succes la obţinerea de biomasă pentru biocombustibil sau în industria alcoolului.

Pentru înfiinţarea unei culturi pe o suprafaţă de un hectar, este necesară o investiţie de 4.000 de lei, sumă necesară pentru cumpărarea tuberculilor de topinambur

Camelina sau Inișorul

Datorită potențialului energetic, camelina poate fi utilizată ca materie primă în obținerea  biokerosen-ului. Un hectar cultivat cu camelină poate da peste 2.000 kg de semințe, din care, după rafinare, se obțin între 650 și 680 kg de biokerosen.

Costurile pentru înființarea unui hectar nu depășesc 1.000 de  lei, fiind mai reduse decât în cazul rapiței.

Iarba elefantului

Aceasta reprezintă o alternativă pentru producția de biomasă, din anul al treilea de la plantare generând în jur de 20 de tone de biomasă uscată pe hectar, care se vinde la un preț de 35-55 euro/tona de peleți.

Avantajul ierbii elefantului este că se poate planta și pe anumite soluri mai puţin indicate pentru alte culturi, inclusiv pe cele contaminate

Iarba de pampas

Este originară din America de Nord, continent unde este cel mai mult cultivată pentru biomasă energetică. Tehnologia actuală pentru conversia biomasei de Panicum virgatum în etanol poate produce 340 de litri pe tonă, comparativ cu producția de etanol din porumb de circa 400 de litri pe tonă.

Sorgul

Aceasta este o plantă erbacee care seamănă cu porumbul, numită „planta cămilă”, din pricina capacității de a crește acolo unde o altă plantă nu ar rezista. Este o plantă productivă, nepretențioasă la fertilitatea solului și la secetă, implică cheltuieli minime pentru cultivare și prelucrare.

Sorgul se folosește cu succes în obținerea de bioetanol

Ce subvenţii primesc cei care cultivă plante energetice?

Precum şi în cazul altor culturi agricole, cele de plante energetice sunt, de asemenea, eligibile atât pentru schemele de plăți directe din fonduri europene, cât și pentru ajutorul național tranzitoriu finanțat din bugetul național.

Suma alocată acestor plăți pe hectar se stabilește anual prin Hotărâre a Guvernului, după determinarea de către APIA a suprafețelor eligibile la plată, până la finalul lunii martie.

Fonduri europene

Măsurile din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 care sprijină proiectele de obținere a energiei din resurse regenerabile sunt:

Măsura 4 ”Investiții în active fizice” sprijină printre altele și investiții în instalații pentru producerea de energie electrică și/sau termică, prin utilizarea biomasei. Alocarea financiară totală pentru perioada 2014-2020 este de 2,4 miliarde euro.

Măsura 6 ”Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor” sprijină investițiile în producția de combustibili din biomasă. Unul din domeniile de diversificare acoperite în cadrul sub-măsurilor 6.2, ”Sprijin pentru înfiinţarea de activităţi neagricole în zone rurale”, și 6.4 ”, Investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi neagricole”, este producția de combustibil din biomasă (ex.: fabricare de peleți și brichete), în vederea comercializării, producerii și utilizării energiei din surse regenerabile pentru desfășurarea propriei activități. Alocarea financiară aferentă submăsurii 6.2 este de 117,8 milioane euro, iar pentru măsura 6.4 este de 152,6 milioane euro.

Prin intermediul submăsurii 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite” se acordă sprijin pentru împădurirea terenurilor agricole și neagricole, printre speciile eligibile pentru împădurire se regăsesc inclusiv salcâmul și 3 specii de salcie: Salcie albă, Salcie căprească, Salcie plesnitoare. Această submăsură beneficiază de o finanţare de 124,5 milioane euro.

De asemenea, prin măsurile de interes local ce ar putea fi finanțate prin măsura 19 ”Dezvoltarea Locală LEADER” sunt încurajate, printre altele, și investițiile ce vizează promovarea utilizării surselor de căldură pe bază de biomasă, crearea și dezvoltarea de sisteme de producere și distribuție a biogazului la nivel de comunitate. Alocarea totală pentru 2014-2020 este de 563,5 milioane euro.

În consecință, în urma acestor ajutoare, numărul cultivatorilor de plante energetice a avansat an de an. Astfel, conform datelor APIA, în 2015 față de 2014 numărul acestora a crescut la 442 de la 320, iar suprafața totală solicitată la plată în 2015 a fost de 5.000 ha.

 

 

Citiți și despre:

  • Cofely Building Services & Maintenance mizează pe pachete integrate de servicii energeticeCofely Building Services & Maintenance mizează pe pachete integrate de servicii energetice Cererile pentru instalațiile destinate energiei regenerabile sunt în creștere. Instalații pentru construcții, mentenanță și servicii – acestea sunt soluțiile pe care le oferă Cofely Building Services & […]
  • O afacere de succes: salcia energeticăO afacere de succes: salcia energetică Energia verde este un domeniu atractiv pentru investitori. Energiile regenerabile reprezintă un domeniu extrem de atractiv pentru oamenii de afaceri, în condițiile în care costurile de producție nu sunt […]
  • Biogazul, sursă alternativă de producere a energieiBiogazul, sursă alternativă de producere a energiei Acesta aduce independenţă energetică şi rezolvă problema deşeurilor animale. Una dintre cele mai "curate" forme de energie este biogazul, iar ţările din Europa de Vest au înțeles acest lucru. În plus, în […]
  • Casa Verde, un program pentru toţi româniiCasa Verde, un program pentru toţi românii În 2016, s-au alocat 95 milioane de lei pentru sistemele de încălzire care utilizează energia verde. Interesul pentru reducerea consumului de energie în România şi pentru protejarea mediului înconjurător este […]
  • Dezvoltarea energiei eoliene în România Dezvoltarea energiei eoliene în România Lupta cu morile de vânt: investitorii susțin energia “verde”, în ciuda schimbărilor legislative. Scăderea resurselor neregenerabile a făcut pe mulți producători de energie să se îndrepte spre cea “verde”, iar […]