Avertismentul specialiştilor: Economia ţării riscă să se transforme într-un gigant cu picioarele de lut

02.11.2017

Avansul economic semnificativ din ultimii ani nu se vede, din păcate, în sectoarele grele, acolo unde criza încă se mai resimte. Aşadar, în timp ce consumul crește cu viteze amețitoare, pe fondul importurilor masive și majorărilor salariale, industria metalurgică, altădată una dintre ramurile-cheie ale economiei României, reușește cu greu să își facă rost de comenzi. Şi, în acest context, experții de la KeysFin avertizează că dezvoltarea României urmează o tendință plină de provocări și că, în lipsa unor măsuri pentru stimularea sectorului productiv, economia riscă să se transforme într-un gigant cu picioarele de lut.

„Ce s-ar întâmpla cu economia românească dacă mâine ar veni o nouă criză? Dacă băncile ar intra în blocaj, dacă fluxurile financiare s-ar opri, iar consumul, cel care asigură 80% din avansul economic, ar îngheța la fel ca în 2009? Analiștii de la KeysFin estimează că efectele negative ar fi cu mult mai puternice. Asta mai cu seamă că mare parte din industrie reușește, cu greu, să facă față provocărilor economice”, se arată într-o analiză.

În condiţiile în care investițiile publice în acest an sunt aproape egale cu zero, iar cele străine se află la cel mai redus nivel din ultimii 10 ani, pentru industrie, 2017 reprezintă încă un an de supraviețuire.

Prin urmare, industria chimică, cea prelucrătoare, metalurgia – sunt câteva dintre domeniile care, în ciuda potențialului semnificativ, înregistrează în continuare rezultate sub așteptări.

Cifra de afaceri din industria metalurgică a atins, anul trecut, cel mai scăzut nivel din ultimii patru ani, de 33,5 miliarde lei, în condițiile în care comerțul cu produse metalurgice abia a depăşit nivelul de 6 miliarde de lei. Comparativ, în anul 2013, afacerile din metalurgie depășeau 34 miliarde de lei, iar comerțul cu produse de profil era de peste 6,65 miliarde lei.

„Scăderea afacerilor din acest sector trebuie pusă în legătură directă cu dispariția a peste 100 de companii din piață în ultimii 3 ani, și cu scăderea numărului de angajați de specialitate cu aproape 1000 în intervalul 2013-2016”, potrivit analizei.

Mai puţine firme

Dacă în 2014, în economia românească activau 7694 de firme în industria metalurgică, dintre care 948 în sectorul de comerț specific, doi ani mai târziu, statisticile Ministerului Finanțelor și Registrului Comerțului marcau existența a 7592 de firme dintre care 798 în sectorul de comerț.

În plus, în 2013 sectorul metalurgic angaja 6287 de salariați, în timp ce în 2016 se mai regăseau numai 5400 angajați.

“Sectorul metalurgic este un indicator sensibil al evoluției economiei reale. Scăderea cererii la export, deciziile strategice luate de marii jucători din domeniu, care dețin sau au avut unități în România, absența unei cereri susținute de pe piața locală și, nu în ultimul rând, importurile, au făcut ca acest domeniu să își reducă semnificativ activitatea. Iar scăderea semnificativă a proiectelor de infrastructură publice și creșterea prețurilor materiilor prime s-au adăugat acestui cumul de provocări. Dacă în anii 2000, metalurgia, de la aluminiul primar şi aliajele de aluminiu la laminatele finite pline din oţel la cald, ţevile din oţel, tablele şi benzile din oţel laminate la rece, sârmele zincate și electrozi de sudură, marca creșteri de producție de peste 10%, criza din intervalul 2009-2013 a dus la închiderea definitivă a multor combinate. Iar rezultatele se văd și astăzi”, spun analiștii de la KeysFin.

Investitorii străini

Industria metalurgică se află, de ani de zile, în mâinile investitorilor străini. Arcelor Mittal Galați este, în continuare, cel mai important jucător din piață, având cea mai mare cifră de afaceri dintre toate firmele active. Combinatul a raportat în 2016 afaceri de 3,47 miliarde de lei.

În topul firmelor urmează ALRO SA (2,14 miliarde lei), SILCOTUB SA (1,23 mld.lei), TMK-ARTROM SA (761,9 mil.lei) și ALUM SA (556 mil.lei). Topul este completat, în ordinea cifrei de afaceri, de ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA, BAMESA OŢEL SA, TMK – REŞIŢA SA și FAIST MEKATRONIC SRL.

În ceea ce privește comerțul cu produse metalurgice, pe primul loc în topul cifrei de afaceri se află compania MAIRON GALATI SA, cu un business de 819,2 milioane lei în 2016. ROTTCO CONSULT SRL, A-KEMI SRL, BAUROM CONSTRUCT SRL, DAMILA SRL și MIRAS INTERNATIONAL SRL se aflau pe următoarele locuri, cu afaceri între 170 mil. și 357 mil.lei.

„Lipsa de lichiditate din piață, alături de modul de finanțare bazat prea mult pe creditul furnizor influențează evoluția business-ului din acest sector”, spun analiștii de la KeysFin.

Prin urmare, în contextul în care principalii jucători din piață, firmele străine, și-au redus semnificativ investițiile în România preferând alte destinații strategice, șansa dezvoltării industriei stă în reînnodarea lanțurilor economice din trecut, iar un rol major în acest demers trebuie să-l joace investițiile statului, care să permită funcționarea și dezvoltarea companiilor românești.

“În condițiile în care sectorul privat este grevat de blocajul financiar și oferta neperformantă de creditare, metalurgia românească are nevoie de un program susținut de programe investiționale și facilități fiscale menite a relansa acest important motor economic. Este o situație similară cu cea din sectorul chimic, un alt domeniu în care România oferea, în trecut, un plus valoare, iar în prezent este la mâna importurilor”, spun analiștii de la KeysFin.

 

 

 

Citiți și despre: