Bilanţul ministrului Muncii: Serviciile sociale au fost reconfigurate

04.01.2017

Ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV), Dragoș Pîslaru a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, bilanțul mandatului său la conducerea ministerului, dar și o primă situație a bazei de date cu salariile plătite din fonduri publice.

Ministrul Pîslaru a spus că mandatul său la Ministerul Muncii a fost despre oameni, despre nevoile lor și despre felul în care statul poate interveni, prin politici integrate și coerente, pentru a-i ajuta în mod real, precizând că ‘politicile publice trebuie să pună, deopotrivă, accentul pe încurajarea muncii, pe servicii sociale și pe o abordare integrată, care să ajute persoanele defavorizate să iasă din starea de vulnerabilitate’.

Oficialul MMFPSPV a detaliat, cu această ocazie, domeniile asupra cărora s-a concentrat în această perioadă, respectiv: piața forței de muncă și asistența socială; modul de lucru în minister; salarizarea în zona publică.

‘Când am venit în minister am constatat că politicile publice în domeniul ocupării și forței de muncă erau neomogene. Ele plecau de la ideea unei abordări unitare pentru toată țara, dar am aflat că problemele pe care le avem în România nu sunt deloc omogene, având un șomaj care pleacă de la 1,15% în vestul țării și ajunge la 11% în estul țării sau în sud. Astfel că, pentru a nu mai avea o populație vulnerabilă, aptă de muncă, dar care nu reușește să se angajeze, am introdus un pachet de măsuri active, pe care l-am concentrat ca o măsură inovatoare pe partea de mobilitate. Începând cu luna decembrie, măsurile sunt în vigoare și vor avea efect asupra vieții multor oameni. Ele presupun alocarea atât a banilor europeni, aproximativ 500 milioane euro, cât și din bugetul național’, a explicat ministrul Muncii.

Servicii sociale

Ministrul Pîslaru a vorbit și despre măsurile luate în asistență socială, arătând că, în afara beneficiilor care sunt acordate, este nevoie de servicii sociale, care în prezent sunt subdezvoltate și insuficiente față de nevoile oamenilor.

‘Practic, acest minister era de fapt un dispecer de ajutoare sociale, urmărind doar un cadru legal și atât, iar licențierea serviciilor sociale se afla într-un blocaj, în condițiile în care existau peste 3.000 cereri de licențiere nerezolvate, pentru că legislația și resursele umane nu erau așezate cum trebuie pentru a fi procesate aceste cereri’, a explicat acesta.

Ministrul Muncii a spus că instituţia a reconfigurat, în acest context, zona de servicii sociale, finalizând procesul de licențiere, a realizat o hartă interactivă a serviciilor sociale, în așa fel încât oricine să știe la cine poate apela atunci când are probleme, iar la nivel local s-a mers pe ideea profilării, adică pe înțelegerea situației la nivelul familiei.

‘Până acum, ajutoarele sociale se dădeau unei persoane, dar nimeni nu avea o imagine la nivel de familie, în care poți să ai vulnerabilități multiple, de exemplu bunici cu dizabilități, copii cu risc de abandon școlar sau mama cu probleme în găsirea unui loc de muncă. Așa am introdus abordarea de tip integrat, adică servicii comunitare integrate’, a adăugat Dragoș Pîslaru.

În acest context, ministrul Muncii a vorbit despre Protocolul-cadru încheiat între Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății și cel al Educației pentru implementarea serviciilor comunitare integrate, prin care vor fi semnate, la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, protocoale de colaborare între serviciul public de asistență socială din cadrul primăriei, inspectoratul școlar județean, direcția de sănătate publică, serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă, agenția județeană pentru plăți și inspecție socială etc., pentru asigurarea abordării integrate a cazurilor sociale din comunitățile vulnerabile.

Practic, furnizarea integrată a serviciilor comunitare este legată de abordarea sistemică a nevoilor și de corelarea acestora cu pachetele de servicii din domenii diferite, în scopul reducerii suprapunerilor, armonizării resurselor și creării unui proces sustenabil de ieșire din sărăcie și de integrare socială și economică.

Inspecţia Socială

În același timp, ministrul Muncii a amintit de accentul pus pe întărirea rolului Inspecției Sociale, dar și de programele nou create: ‘Prima cameră’, pentru integrarea socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecția copilului, prin care se va asigura un pachet integrat de servicii care include componente de locuire, ocupare, educație, sănătate și dezvoltare personal, ‘Bunicii comunității’, care se referă la activarea persoanelor vârstnice, și ‘Trusoul pentru nou-născuți’, care oferă, cu ajutorul fondurilor europene, o șansă la o viață mai bună pentru 30.000 mame vulnerabile și copiii lor.

Ministrul Dragoș Pîslaru a vorbit și despre salarizarea în zona publică, arătând că aceasta este dezechilibrată și distorsionată din cauza majorărilor salariale arbitrare și haotice care s-au făcut doar în anumite sectoare în ultimii ani.

Demnitarul a amintit că în cele opt luni de mandat a fost elaborat un proiect de Lege privind salarizarea unitară  și a fost creată, pentru prima dată, o bază de date privind salariile personalului plătit din fonduri publice, care să permită evaluări corecte și politici coerente de intervenție în domeniul salarial.

‘Constrângerea bugetară pe care am avut-o nu ne-a permis să facem toate lucrurile pe care ar trebui să le facă o lege a salarizării unitare. Însă am propus, pentru prima dată, o lege aplicabilă din punct de vedere financiar. În plus, acum avem date despre salariații din 92% dintre instituțiile publice. Avem acum o bază de date care se actualizează, cu sprijinul ANAF, lunar, pe care o voi preda viitoarei conduceri a Ministerului Muncii ‘, a concluzionat Dragoș Pîslaru.

Acesta a precizat că va urmări cu atenție modul în care promisiunile legate de salarizarea unitară în sistemul public vor fi onorate în perioada următoare și, de asemenea, că este gata să contribuie la acest demers.

 

 

Citiți și despre: