Biomasa, o importantă sursă de energie regenerabilă

01.04.2016

România are la dispoziţie fonduri europene de 73,37 milioane de euro pentru acest segment. Cu toţii am auzit despre investiţiile realizate în producerea energiei regenerabile folosind biomasa, însă nu întotdeauna  am ştiut cu exactitate ce vizează acestea şi cum am putea să beneficiem de finanţări europene pentru acest sector. Aşadar, ce este biomasa şi cum funcţionează centralele de cogenerare pe biomasă şi ce programe europene susţin înfiinţarea lor?

Biomasa este un termen generic, în această categorie fiind incluse diverse materiale biologice care pot fi folosite drept combustibil pentru centralele de cogenerare.  În acelaşi timp, conceptul de „cogenerare” defineşte producerea concomitentă, cu aceeaşi instalaţie, atât a  energiei termice, cât şi a energiei electrice.

Instalaţiile de cogenerare au cunoscut o dezvoltare remarcabilă în ultimii 20 de ani, în special datorită crizelor energetice determinate de fluctuaţiile preţurilor petrolului, precum şi ca urmare a încercărilor întreprinse de autorităţi de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, conform Asociaţiei Europene a Industriei de Biomasă.

Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din agricultură, inclusiv a substanțelor vegetale și animale, silvicultură și industriile conexe, precum și partea biodegradabilă a deșeurilor industriale și urbane.

O centrală  de cogenerare poate funcţiona cu biomasă solidă, adică cu orice materie organică vegetală, reziduuri metabolice de origine animală, precum şi microorganisme.

Materie organică de origine biologică

O centrală termică de cogenerare poate funcţiona cu biomasă solidă, mai exact cu orice materie organică vegetală, reziduuri metabolice de origine animală (gunoi), precum şi microorganisme. De exemplu, biomasa agricolă include produsele secundare ale plantelor,  precum: paiele, ciocălăii, tulpinile (floarea- soarelui, soia) frunzele (sfeclă), păstăile (soia, fasole), cojile (nuci, alune), seminţele (prun, piersic, cais) şi gunoiul din fermele de animale. Pe lângă sursele de biomasă agricolă mai există şi cele forestiere, materialul principal şi secundar din exploatarea pădurilor şi a plantaţiilor de răşinoase şi foioase.

Este important de menţionat că biomasa reprezintă materie organică de origine biologică. Prin urmare, reprezintă componenta organică a naturii.

Această resursă energetică reprezintă, de asemenea, o importantă sursă de energie regenerabilă, jucând un rol important în contextul strategiilor de obţinere a independeţei energetice, prin utilizarea energiilor regenerabile. Uniunea Europeană are pentru anul 2020 o ţintă de 20% în ceea ce priveşte sursele de energie regenerabilă din totalul consumului energetic.

Uniunea Europeană are pentru 2020 o ţintă de 20% în ceea ce priveşte consumul de energie din surse regenerabile.

Reducerea emisiilor de carbon

Conform datelor Comisiei Europene, bioenergia oferă deja cea mai mare parte din energia produsă din surse regenerabile, la nivel mondial, şi are potenţialul de a răspunde la creşterea cererii de energie care se va înregistra în secolul următor. În același timp, în cazul în care sistemele de biomasă sunt gestionate în mod corespunzător, bioenergia va contribui la a îndeplini cerința de reducere a emisiilor de carbon.

Biomasa asigură 18% din consumul de energie regenerabilă în Europa

Astfel, în ultimii ani, bioenergia a reprezentat aproape 70% din consumul de energie din surse regenerabile şi în jur de 15% din consumul total de energie, la nivel mondial. Ultimele date ale Comisiei Europene privind sursele de energie regenerabilă utilizate de ţările membre arată că biomasa asigură 18% din consumul de energie regenerabilă. Cea mai mare pondere o deţine hidroenergia (46%), urmată de energia eoliană (26%), biomasă (18%), energia solară (9%) şi energie geotermală (1%).

În ţări precum Estonia, Letonia, Finlanda şi Suedia bioenergia are un procent extrem de ridicat din consumul de energie, de peste 25%.

Specialiştii din domeniul energiei spus că biomasa, care reprezintă aproximativ 15% din sursele primare de energie utilizate pe plan mondial, nu contribuie la creșterea concentrației de dioxid de carbon în atmosferă, contribuie însă, pe de altă parte, la reducerea efectului de seră. În plus, bioenergia nu produce nici ploi acide, datorită unui conținut de sulf mai redus decât cel existent în structura combustibililor fosili.

Doar 0,62%, în România

Conform datelor Asociaţiei Române a Biomasei şi Biogazului (ARBIO), chiar dacă România produce 200 de milioane de tone de deşeuri pe an, biomasa şi biogazul deţin o cotă de doar 0,62% din totalul de energie produs în ţara noastră.

Chiar dacă producerea energiei folosind biomasa este extrem de profitabilă,  o mare problemă o reprezintă  costurile ridicate necesare pentru montarea şi punerea în funcţiune a unei instalaţii de cogenerare în biomasă.

O problemă o reprezintă costurile ridicate necesare pentru montarea şi punerea în funcţiune a unei instalaţii de cogenerare în biomasă.

Investiţia iniţială este ridicată în condiţiile în care proiectele pe biomasă şi biogaz reprezintă, mai exact, o fabrică în adevăratul sens al cuvântului, cu mulţi angajaţi, producţie non-stop. Colectarea deşeurilor este, în acelaşi timp, o activitate costisitoare, iar pentru materia primă există costuri de cumpărare sau plantare.

Din punct de vedere al potenţialului energetic al biomasei, teritoriul României a fost împărţit în opt regiuni : Delta Dunării – rezervaţie a biosferei; Dobrogea; Moldova; Munţii Carpaţi (Estici, Sudici, Apuseni); Platoul Transilvaniei; Câmpia de Vest; Subcarpaţii; Câmpia de Sud.

Fonduri europene pentru biomasă

Pentru aceasta însă, ţările membre UE au la dispoziţie fonduri europene special pentru acest segment.

În cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, Axa Prioritară 6 – Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice, sunt disponibile fonduri  de 73,37 milioane de euro.

Astfel, în cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare 2014-2020, Axa Prioritară 6 – Promovarea energiei curate şi eficienţei energetice în vederea susținerii unei economii cu emisii scăzute de carbon, sunt disponibile fonduri în valoare de 73,37 milioane de euro.

Obiectivul Specific al programului este reprezentat de creşterea producţiei de energie din resurse regenerabile mai puţin exploatate (biomasă, biogaz, geotermal). Programul promovează acțiuni orientate spre creșterea producției de energie regenerabilă, cu accent pe resursele regenerabile mai puțin exploatate, respectiv biomasă, biogaz și geotermie.

Pentru ce pot fi utilizate fondurile europene

Fondurile europene pot fi utilizate pentru realizarea şi/sau modernizarea capacităţilor de producţie a energiei electrice și/sau termice din biomasă şi biogaz sau realizarea şi/sau modernizarea capacităţilor de producţie a energiei termice pe bază de energie geotermală.

În urma alocării financiare se urmăreşte creşterea ponderii energiei regenerabile în totalul consumului de energie primară, ca rezultat al investiţiilor de creştere a puterii instalate de producere a energiei electrice şi termice din resurse regenerabile mai puţin exploatate, precum şi reducerea emisiilor de carbon în atmosferă generate de sectorul energetic prin înlocuirea unei părţi din cantitatea de combustibili fosili consumaţi în fiecare an (cărbune, gaz natural).

 

 

Citiți și despre: