Bucureștiul are nevoie de o strategie de tip smart city

13.11.2017

La ora actuală, cea mai mare parte a populației globale locuiește și lucrează în orașe. Potrivit previziunilor ONU, până în anul 2050, în jur de 70% din populaţia lumii va locui în zone urbane, faţă de 54% în prezent. Procentul se ridică, însă, la 86% pentru cele 35 de ţări dezvoltate care alcătuiesc Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD).

În ultimii ani, Bucureştiul a fost unul dintre orașele europene cu cea mai mare rată de creștere a PIB-ului, reflectând într-o oarecare măsură mix-ul favorabil de sectoare industriale. Capitala s-a impus, în special, în domeniul serviciilor profesionale și IT&C, cel din urmă reprezentând un motor sectorial foarte important în creşterea numărului de locuri de muncă. Potrivit Oxford Economics, Bucureştiul şi-a păstrat avântul în 2016, rata de creștere a PIB-ului și a locurilor de muncă atingând 6,8%, respectiv 2,3%, ambele niveluri fiind mai ridicate decât media oraşelor din UE, conform unei analiza EY România.

Creșterea economică este așteptată să fie remarcabilă și în 2017, la un nivel de 5,7%, aceasta însemnând că Bucureștiul se va situa înaintea majorității oraşelor europene. În plus, rata de ocupare a forței de muncă este estimată să crească ușor, cu cel mult 1% în 2017, însemnând doar o ușoară scădere a șomajului care rămâne, în continuare 3,9%.

Ritmul generării de joburi pe termen mediu va fi temperat de îmbătrânirea populației, cu o rată medie anuală de 0,8% în perioada 2018-2021. Acesta va fi semnificativ mai mic decât media europeană. În ciuda acestui fapt, creşterea medie anuală a PIB-ului în perioada 2017-2021 este estimată să rămână deasupra mediei europene, la 2,7%. Serviciile profesionale sunt cele care vor stimula acestă expansiune.

Datele Oxford Economics arată că locuitorii Bucureştiului au avut un venit disponibil per capita în 2016 mai mare decât locuitorii din Sofia, Budapesta sau chiar Varşovia, depășind 10.000 euro. Însă acesta este încă mult în urma mediei europene de 20.000 euro.

„Ca întotdeauna în cursul istoriei sale, Bucureştiul se dovedeşte un oraş al contrastelor: Se bucură de o creștere puternică la nivelul întregii economii, cu un sector puternic al serviciilor şi cu costuri accesibile pentru spaţiile de birouri. Toate acestea, coroborate cu un sector public relativ mic și cu un număr scăzut de pensionari raportat la populația activă, poziționează Bucureștiul ca o destinaţie atractivă pentru antreprenori, specialiști în toate domeniile și investitori. Cu toate acestea, perspectivele sale de creștere sunt tot mai mult amenințate de rata mică de creştere a populaţiei şi de capacitatea scăzută de atragere a talentelor din alte zone. Mai mult, România este în procedură de infringement pentru calitatea aerului din capitală, în vreme ce TomTom tocmai a clasificat Bucureştiul drept capitala europeană cu cel mai ridicat indice de congestie a traficului, bucureștenii petrecând cu 50% mai mult timp în trafic decât în condiții normale de rulare”, a spus Carmen Adamescu, Partner EY România.

Conform ei, aceste lucruri sunt, evident, provocări cu care se confruntă în zilele noastre toate oraşele în creştere.

„Este bine cunoscut că migrația continuă către centrele urbane şi infrastructura învechită, subdimensionată, din oraşele istorice a crescut presiunea asupra serviciilor orăşeneşti şi a economiei locale, afectând condițiile de mediu şi culturile comunitare în întreaga lume. Unele orașe răspund deja de mult timp la această tendință și își deservesc cetățenii în mod dovedit mai eficient prin valorificarea noutăților IT&C de tip smart city”, a completat Carmen Adamescu.

În plus, previziunile FMI sugerează că fiecare dolar investit în infrastructură aduce înapoi trei dolari în profitabilitate. Acest lucru este cu atât mai evident la nivelul Capitalei, unde perspectivele de dezvoltare presupun ca infrastructura transportului urban să fie în măsură să răspundă unei cereri în creștere privind mobilitatea și siguranța cetățenilor și să stimuleze dezvoltarea și competitivitatea.

Singurul mod prin care Bucureştiul va putea să depășească lipsurile și să susțină creșterea este transformarea infrastructurii de transport pe baza unei strategii eficiente de tip smart city, deoarece aceasta este principalul motor de creștere economică sustenabilă.

„Capitala României ar trebui să utilizeze tehnologiile digitale pentru a dezvolta rețele inteligente de transport urban, pentru modernizarea utilităților şi folosirea mai eficientă a resurselor urmând modelele altor orașe moderne, unele aflate chiar în România. Locuitorii Bucureștiului au nevoie de o administrație municipală mult mai accesibilă și implicată în problemele urbane, care să lucreze astfel încât, orașul să fie pregătit să satisfacă mai bine nevoile locuitorilor săi, să ofere o siguranță publică adecvată și încrederea că acesta va fi un loc în care se poate locui și în viitor”, a încheiat Carmen Adamescu, Partner EY România.

 

 

 

Citiți și despre: