Care sunt legăturile între dinamica creditului și piața colectării de creanțe?

08.04.2016

Economia estea ce care creează bani, atât în perioade de recesiune, când statele cu vulnerabilități în finanțele publice își monetizează deficitele mari și în creștere, turnând datorie nouă peste datoria veche, cât și în perioadele de boom economic. Pe creștere, economia creează bani prin instrumentele tradiționale: mai multă activitate economică, mai multe locuri de muncă, cerere sporită, necesar de bani şi nevoie suplimentară de cash în economie. Și aici intervine creditul. Care sunt legăturile între dinamica creditului din economie și piața colectării de creanțe din România. Câteodată răul poate deveni bun? Acestea sunt premisele dezbaterilor din cadrul World Credit Congress & Exhibition, care va avea loc la București, în perioada 8-10 iunie 2016.

„Creditul în perioade de boom este însă inhibat de facturile plătite în perioade recesioniste: erori de management în acordarea împrumuturilor, forțarea limitelor prudențiale, conflictul etern dintre vânzări și credit, sau pur și simplu de verdictul pieței pentru afaceri vulnerabile: insolvență sau faliment. Este la fel de adevărat că unele companii/consumatori nu plătesc pentru că nu vor, alții pentru că nu pot. Pentru a vedea ce se întâmplă cu aceste sume provenite din procesele descrise mai sus și cum pot ele reintra în circuitul economic, este necesar să observăm dinamicile a două piețe care nu pot fi separate: piața creditului și piața colectării creanțelor”, au explicat organizatorii evenimentului.

Conform acestora, economia românească a creat bani și în 2015. Masa monetară în sens larg (care include numerarul în circulație și în principal depozitele – fie conturi curente, depozite la vedere sau depozite cu scadențe până la doi ani) s-a majorat până la 286,3 miliarde de lei (+9,3%).

În acelaşi timp, creditul neguvernamental și-a inversat tendința de scădere (generată în principal de dezintermediarea financiară) și a reușit o creștere de 3% în 2015, până la 217,5 miliarde de lei.

„De ce doar 3% în condițiile în care nu vorbim despre un deficit de finanțare al sistemului bancar? (raportul credite/depozite a ajuns în 2015 la 86%, adică din fiecare leu atras de sistemul bancar, au fost plasați în economia privată doar 86 de bani). Spre comparație, în anul de vârf al precedentului ciclu economic de creștere, pentru fiecare leu atras, băncile plasau 1,17 lei în credite (prin multiplicare). Deci nu vorbim despre un deficit de finanțare în 2015 al sistemului bancar. Vorbim despre altceva: incertitudini. Legate desigur de mediul economic extern dar și de performanța anterioară a sistemului bancar din România, care la nivelul anului 2013 ajunsese la 22% din totalul creditelor – neperformanță. Neperformanța este o consecință a unei economii libere, dar este ceva rău. Și totuși economia oferă instrumente pentru ca răul, după ce s-a produs, să poată deveni și bun. Și atunci este necesar să vorbim și cum poate fi recuperată o parte semnificativă din acest rău, și transformată în ceva bun, în scopul reîntoarcerii sumelor și clienților în circuitul economic. Și să observăm instrumentele și evoluția unei piețe din ce în ce mai importante, și în România: colectarea datoriilor, a creanțelor”, explică organizatorii World Credit Congress & Exhibition.

În ceea ce priveşte piața colectării datoriilor în 2015, un studiu al Asociației de Management al Creanțelor Comerciale (AMCC) arată că anul trecut recuperarea datoriilor a înregistrat o creștere de 27% față de anul 2014. În 2015 au fost recuperate 359 de milioane de euro, în special datorită ritmului mai ridicat de creștere al creanțelor din segmentul Business to Consumers (B2C), segment din care s-au recuperat 331 de milioane de euro, față de 256,6 milioane euro în 2014 (+29%).

,,Transformarea managementului creditului corporate și al creanțelor începe printr-o nouă înțelegere și viziune care să includă faptul că acest management are un canal direct de comunicare deschis și îndreptat spre clienți, cu impact fundamental pentru îmbunătățirea vânzărilor și drept consecință, pentru majorarea veniturilor’’, a afirmat Luis Eduardo Pérez Mata, Președintele ICM Consultoria Capacitación Integral și Președinte al World Credit Congress & Exhibition.

Această nouă viziune va fi detaliată în cadrul World Credit Congress & Exhibition care se desfășoară anul acesta în București (între 8 și 10 iunie 2016), după ce România a fost aleasă în premieră pentru o țară din Europa Centrală și de Est, ca stat gazdă.

Mai multe detalii despre Congres sunt disponibile aici

 

 

Citiți și despre: