Cât de atenţi sunt românii la alimentele pe care le consumă?

05.04.2017

În timp ce mai mult de jumătate din populaţia Europei are probleme privind greutatea, fiind supraponderală sau obeză, în cazul României, datele sunt mai optimiste raportat la obezitate, aici înregistrându-se cel mai mic număr de persoane obeze din Uniunea European.

Obezitatea este asociată cu probleme majore de sănătate precum bolile cardiovasculare, diabetul, sindromul metabolic şi chiar diverse afecţiuni cu substrat psihologic. Alături de factorii genetici, alimentaţia necorespunzătoare stilului de viaţă contribuie semnificativ la creşterea în greutate.

Un sondaj de opinie recent realizat la nivel naţional de compania de cercetare de piaţă ISRA Center evaluează diverse aspecte privind condiţia fizică a românilor şi obiceiurile lor alimentare.

Deşi datele la nivel european reflectă o situaţie relativ bună pentru români în ceea ce priveşte normoponderalitatea, realitatea arată că, în conformitate cu distribuţia populaţiei în funcţie de Indicele Masei Corporale (IMC), doar 44% dintre românii peste 18 ani sunt normoponderali, în timp ce 33% sunt supraponderali, 15% obezi şi 5% subponderali. Numărul persoanelor cu o greutate normală scade dramatic după vârsta de 35 de ani. Se observă astfel că peste vârsta de 55 de ani doar 3 din 10 români au o greutate normală în timp ce două treimi sunt supraponderali sau obezi.

Există o corelaţie evidentă între educaţie şi obezitate. Dacă în cadrul populaţiei cu educaţie scăzută ponderea persoanelor obeze este de 21%, în rândul celor cu studii superioare procentul acestora scade până la 12%.

Majoritatea românilor (51%) cred că au o greutate normală în timp ce 4 din 10 consideră că greutatea lor este mai mare decât ar trebui. Percepţia asupra propriei condiţii fizice nu este întotdeauna obiectivă. Astfel, 23% dintre românii ce îşi descriu propria greutate între limitele normale sunt, de fapt, supraponderali sau obezi conform IMC.

În plus, numai 39% dintre români verifică de fiecare dată aportul caloric atunci când aleg un nou produs. Condiţia fizică a unei persoane nu modifică acest comportament, rezultatele fiind similare în cazul populaţiei supraponderale sau obeze. De altfel, 3 din 10 români nu verifică niciodată descrierea calorică a unui produs cumpărat pentru prima oară şi 2 din 10 verifică acest aspect în mai puţin de jumătate dintre ocazii. Nici conţinutul de zahăr sau glucide ori cel de grăsimi nu este îngrijorător pentru aproape jumătate dintre români. Totuşi, persoanele supraponderale, nu şi cele obeze, sunt mai atente la astfel de informaţii.

Dacă informaţiile despre ingrediente sau aportul nutriţional sunt într-un plan secund, verificarea datei de expirare este o rutină importantă pentru 76% dintre români.

În plus, conform raportului, chiar dacă sunt puţin preocupaţi de aportul caloric al alimentelor, totuşi în ultimii 3 ani, peste 9 din 10 români şi-au schimbat cel puţin un obicei privind alimentaţia. Astfel, 3 din 10 români au crescut consumul de fructe sau legume. Totodată, 4 din 10 au diminuat consumul de zahăr sau dulciuri. Câţiva români au făcut schimbări decisive, excluzând total din alimentaţie anumite alimente. De exemplu, 9% au renunţat la zahăr. Şi alte alimente urmează parcursul eliminării în timp din alimentaţie: carnea de porc nu mai face parte din alimentaţia a 5% dintre români, la alimentele prăjite au renunţat 9%, iar 5% nu mai consumă sare.

Schimbări alimentare benefice pentru sănătate precum evitarea zahărului sunt mai răspândite în rândul populaţiei obeze. Se observă aşadar că 18% dintre persoanele obeze au renunţat la zahăr, în timp ce doar 5% dintre cei din grupul normoponderal au luat aceeaşi decizie.

 

 

 

Citiți și despre: