Cât de sănătoase sunt obiceiurile alimentare ale românilor?

01.05.2017

Majoritatea produselor alimentare pe care le consumă românii provin din import. Cu toate că românii încearcă să aibă un stil alimentar cât mai sănătos, datele statistice arată că, de fapt, situaţia este diferită comparativ cu declaraţiile acestora. Aşadar, majoritatea alimentelor pe care românii le consumă nu intră în categoria alimentelor sănătoase sau proaspete.

În plus, deşi producţia agricolă a ţării este în creştere, majoritatea alimentelor consumate de români provin din importuri.

Conform datelor Comisiei Europene, românii au, în general, obiceiuri alimentare nesănătoase, preferând alimente precum carnea, ouăle și produsele lactate, pâinea și zahărul. 23% din totalul aportului lor alimentar este sub formă de produse din carne, în special carne de porc și vită, cu o proporție foarte scăzută de pește. Totodată, consumul de fructe și legume este cu mult sub aportul recomandat, însă, din păcate, obiceiurile alimentare nesănătoase sunt legate de nivelul scăzut ale veniturilor.

Importuri agricole record

În România, ultimii ani au fost destul de buni pentru agricultură însă, paradoxal, importurile de produse alimentare au crescut simţitor. De exemplu, anul trecut, alimentele din import au atins un nivel record din punct de vedere istoric. Mai exact, ţara noastră a importat alimente în valoare de nu mai puţin de 5,8 miliarde de euro, motivul fiind unul simplu – lipsa unităţilor de producţie alimentară care să poată satisface necesitatea de consum a românilor.

Importurile de alimente din România au ajuns la 5,8 miliarde de euro în 2016

Anul trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, valoarea totală a importurilor ţării noastre a fost de 67,3 miliarde de euro, din care 8,7% (5,8 miliarde de euro) au reprezentat importurile de produse alimentare, băuturi şi tutun. Pe de altă parte, valoarea totală a exporturilor a fost de 57,3 miliarde de euro, din care 8,4% (4,8 miliarde de euro) au reprezentat exporturile de produse alimentare, băuturi şi tutun.

Producem mai puţin decât consumăm

Datele INS mai arată că producţia alimentară a României a avansat în 2016 cu 2,7% faţă de 2015, în timp ce vânzările de alimente au crescut cu 15,2%.

Producţia alimentară a României a crescut cu 2,7%, în timp ce consumul a avansat cu 15,2%

Putem să concluzionăm așadar că românii consumă mai multe alimente decât pot produce capacităţile industriale ale ţării. Prin urmare, plecând de la acest fapt, analiştii din domeniul alimentaţiei consideră că există loc de creştere a unităţilor de procesare a produselor alimentare, în contextul în care cererea românilor este una care avansează an de an.

Produsele alimentare cu cea mai mare creştere a importurilor:

– grâu

– produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi

– ciocolată

– brânzeturi

– cafea

– citrice

Bugetul alocat alimentelor de către români

Această concluzie este confirmată şi de un raport GfK România, care arată că anul 2016 a fost unul bun pentru industria bunurilor de larg consum, atât din perspectiva retailerilor, cât şi a producătorilor.

Piaţa FMCG a avansat cu 3.4% faţă de 2015. În spatele acestei creşteri stă atât o creştere cu 3% a volumelor cumpărate, cât şi orientarea consumatorilor către produse superioare din punct de vedere al preţului.

Alimentele proaspete şi băuturile au fost cele care au contribuit cel mai mult la creşterea pieţei FMCG. Printre categoriile care au înregistrat creşteri în 2016 sunt fructele de mare şi peştele, alimentele congelate, fructele exotice – avocado, rodii etc. – cidrul, şampania și altele.

În plus, studiul mai arată că cea mai mare parte a veniturilor lunare ale românilor merg către cumpărarea de produse alimentare (66%).

Cea mai mare parte a veniturilor lunare ale românilor merg către cumpărarea de produse alimentare

Preţul cel mai mic

Cu toate că încet-încet şi românii încep să se reorienteze către o alimentaţie mai sănătoasă, o mare parte din populație încă se ghidează după preţul cel mai mic ca principal criteriu de achiziţie a alimentelor.

Aşadar, conform unui studiu ISRA Center, doar 39% dintre români verifică de fiecare dată aportul caloric atunci când aleg un nou produs. În plus, 3 din 10 români nu verifică niciodată descrierea calorică a unui produs cumpărat pentru prima oară şi 2 din 10 verifică acest aspect în mai puţin de jumătate dintre ocazii. Nici conţinutul de zahăr sau glucide ori cel de grăsimi nu pare să îngrijoreze aproape jumătate dintre români.

Doar 39% dintre români verifică de fiecare dată aportul caloric atunci când aleg un nou produs

Obiceiuri alimentare în schimbare

Cu toate că românii sunt puţin preocupaţi de aportul caloric al alimentelor, totuşi, în ultimii 3 ani, peste 9 din 10 români şi-au schimbat cel puţin un obicei privind alimentaţia. Aşadar, 3 din 10 români au mărit consumul de fructe sau legume. Totodată, 4 din 10 au diminuat consumul de zahăr sau dulciuri, se mai arată în cercetarea ISRA Center.

Câţiva români au făcut schimbări decisive, excluzând total din alimentaţie anumite alimente. De exemplu, 9% au renunţat la zahăr. Carnea de porc nu mai face parte din alimentaţia a 5% dintre români, la alimentele prăjite au renunţat 9%, în timp ce 5% nu mai consumă sare.

 

 

Citiți și despre: