Ce facilităţi fiscale nu folosesc companiile din România?

05.05.2015

Companiile din România nu prea apelează la facilităţile fiscale pe care le au la dispoziţie. Astfel, foar 45% dintre acestea au utilizat până acum varianta achiziției de produse de la unitățile protejate în locul plății fondului de handicap către stat şi 54% dintre companii au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării către sectorul non-guvernamental în 2014. În plus, doar 9,48% dintre persoanele adulte cu handicap din România sunt active pe piaţa muncii, în comparaţie cu 45,8% din UE, arată un studiu realizat de EY România şi Asociaţia ViitorPlus.

Conform raportului citat, corporaţiile sunt deocamdată cele mai implicate şi informate în acest sens, miza acestui studiu fiind atragerea companiilor la toate nivelurile şi din întreaga ţară pentru a se implica activ în comunitate.

„În România, datorită adoptării unor măsuri menite să stimuleze crearea de locuri de muncă pentru persoanele cu handicap (legea 448/2006), companiile cu mai mult de 50 de angajați pot să utilizeze suma datorată statului pentru fondul de handicap pentru achiziția de bunuri de la unitățile protejate. Minim 30% din locurile de muncă pe care le creează aceste entități trebuie să fie dedicate persoanelor cu dizabilități. De aceea considerăm că este foarte importantă cunoașterea facilităților fiscale prin utilizarea cărora se poate sprijini activitatea tuturor celor implicați în crearea de locuri de muncă și oferirea posibilității de calificare într-o meserie la locul de muncă pentru acești oameni,” declară Elena Badea, Director de Marketing, EY România.

Numărul de persoanelor cu dizabilități angajate

În ţara noastră, numărul persoanelor cu dizabilități angajate este foarte mic, de doar 9,48% dintre persoanele adulte cu handicap cu vârsta între 18-60 ani. Prin comparație, în ţările Uniunii Europene, 45,8% din persoanele cu dizabilități sunt persoane active pe piața muncii. În plus, conform unui studiu derulat de fundația Motivation, incidența neșcolarizării este de şapte ori mai mare în rândul persoanelor cu handicap, comparativ cu populația generală.

“ViitorPlus – asociația pentru dezvoltare durabilă – lucrează de cinci ani cu persoane cu dizabilităţi fizice în cadrul unității protejate Atelierul de pânză. În acești ani, am reușit să cunoaștem care sunt nevoile acestui grup și am înțeles că principalul obstacol este numărul mic de locuri de muncă pe care persoanele cu dizabilități le pot accesa. De aceea, ne dorim să facem cunoscut în rândul companiilor faptul că pot achiziționa bunuri și servicii de la unitățile protejate, susținând în același timp aceste unități care oferă locuri de muncă persoanelor cu dizabilități”, a declarat Teia Gavrilescu, Președinte al Asociației ViitorPlus.

Doar 45% dintre participanţii la sondaj au afirmat că au utilizat până acum varianta achiziției de produse de la unitățile protejate în locul plății fondului de handicap către stat. Cel mai puţin au utilizat această facilitate companiile din industria farmaceutică, transport și servicii profesionale.

Companiile nu sunt suficient de informate

Cu toate că spectrul de servicii și produse oferite de unitățile protejate este foarte variat, companiile respondente spun că nu sunt suficient de informate în acest sens. 48% dintre cei care au evitat să utilizeze această facilitate fiscală spun că nu achiziţionează produsele și serviciile unităților protejate întrucât acestea nu sunt de interes pentru activitatea firmei, 12% dintre respondenți pentru că nu au suficiente informații despre calitatea și credibilitatea produselor sau serviciilor oferite, iar 18% pentru că nu cunosc prevederile legii.

Motivația principală a companiilor respondente care aleg să colaboreze cu o unitate protejată este pentru 52% facilitatea fiscală oferită prin care își reduc costurile (utilizarea fondului de handicap), pentru 32% susținerea persoanelor cu dizabilități angajate în cadrul acestor unități protejate și pentru 11% inițierea unor practici de business responsabile.
În funcție de tipul de produse și servicii achiziționate prin utilizarea fondului de handicap, 37% dintre companii achiziționează produse de birotică și papetărie, 12% achiziționează produse și servicii pentru IT și câte 9% achiziționează produse promoționale, respectiv produse textile.

Firmele respondente la studiu spun că aleg să colaboreze cu unităţile protejate în urma recomandărilor personale pe care le primesc (38%), a verificării statusului financiar al acestora pe website-ul Ministerului Finanțelor (26%) sau pe baza unei simple verificări a website-ului unităților protejate (25%).

706 unități protejate acreditate

În România, existau, per total, 706 unități protejate acreditate în acest an dintre care 150 în București, 47 în Cluj, 34 în Brașov, 29 în Timiș și 24 în Prahova. Județele cu numai o singură unitate protejată sunt Gorj, Ialomița și Mehedinți.

În acelaşi timp, deși 74% dintre companii menționează criteriile sociale și de mediu ca fiind importante pentru ele, doar 54% dintre companiile respondente spun că au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării către sectorul non-guvernamental în 2014.

Potrivit raportului, companiile cu venituri de peste 100 de milioane de euro sunt cele care direcţionează în cel mai mare procent fonduri către ONG-uri pe baza legii sponsorizării. Astfel, 75% dintre acestea utilizează această facilitate fiscală, în timp ce mai puţin de jumătate dintre companiile cu venituri de până la 15 milioane Euro direcţionează bani către sectorul ONG prin legea sponsorizării.

Sectoarele de activitate

În funcție de sectorul de activitate, primele trei industrii cu cele mai multe companii care au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării anul trecut, sunt servicii profesionale (în proporţie de 100%), petrol și gaze (88%) și IT, software și internet (80%).

Domeniile către care companiile au direcționat fonduri pe baza legii sponsorizării în 2014 sunt: educație (26%), sănătate (22%), protecție socială (21%), sport (15%) și doar 8% pentru artă și 6% pentru mediu.

 

 

Citiți și despre: