“În România este necesară o dezvoltare prudentă a energiilor regenerabile, cu accent pe biomasă”. Cele mai importante investiții recente, derulate de Complexul Energetic Oltenia, au fost direcționate spre proiectele destinate respectării condițiilor de mediu. La acestea se adaugă însă și cele pentru prelungirea duratei de viață a capacităților de producție existente ale companiei. De exemplu, cel mai mare proiect finalizat în ultima lună a anului trecut a fost unul de retehnologizare a grupului energetic numărul 4, de la Rovinari. Investițiile pentru acesta s-au ridicat la peste 150 de milioane de euro.
Începând cu acest an, compania deține nu mai puțin de șapte grupuri energetice retehnologizate, dar și instalații de desulfurare pentru gazele de ardere și de evacuare a deșeurilor pentru toate cele 13 grupuri existente. “Vom continua programele pentru modernizarea grupurilor energetice, în scopul creșterii eficienței. Este vorba despre scăderea consumului specific și, implicit, a emisiilor de CO2 și reducerii emisiilor de NOx. Pentru aceste investiții va fi necesar aproape un miliard de euro în următorii cinci, șapte ani. Grupul energetic numărul 5 de la Rovinari va intra, începând din acest an, într-un program asemănător de retehnologizare pentru reducerea consumurilor, a emisiilor de CO2 și creștere a fiabilității, în funcție de decizia Consiliului de Supraveghere. În plus, se va continua programul anual de redare în circuitul economic a terenurilor libere de sarcini tehnologice din zonele miniere, sunt în derulare lucrări pentru circa 400 de hectare”, ne-a declarat Laurențiu Ciurel, directorul general executiv Complexul Energetic Oltenia SA.
Proiecte strategice
Unul dintre cele mai importante proiecte propuse este construirea unei stații de brichetare a cărbunelui din zona Motru. Cu o putere calorică foarte ridicată, se dorește obținerea de certificate verzi, dar și crearea unei alternative pentru vânzarea de cărbune și crearea de noi locuri de muncă în zonă.
Un alt proiect ce merită menționat este înlocuirea transportului feroviar al cărbunelui de la UM Jilt la SE Turceni. “Ne propunem montarea unei benzi transportoare pe o distanță de 37 de kilometri, proiect ce va transforma centrala de la Turceni într-o <centrală la gura minei> ca și cea de la Rovinari, ceea ce va reduce considerabil costurile de producere a MW-lui de la Turceni”, a adăugat oficialul CE Oltenia.
Evoluția energiei convenționale
În România există în prezent aproximativ 24.400 MW putere instalată, iar consumul ajunge, în medie, la cel mult 7.000 MW, explică directorul general executiv CE Oltenia. Toate acestea în condițiile în care consumul de energie este în scădere și ultimii ani au adus peste 5.000 MW putere instalată din energii regenerabile. Concluzia? Cota de piață a energiei convenționale s-a diminuat semnificativ.
În condițiile în care, totalul de energie verde ar fi trebuit să se ridice la un procent de 38% din consum în anul 2020, dar, începând cu anul trecut, cota energiei regenerabile depășește 40% din consumul înregistrat în SEN, toate semnele conduc către o evoluție spectaculoasă a energiei regenerabile. “Pentru CE Oltenia, în general, în primele luni ale acestui an, cota de piață a rămas egală cu cea din anul precedent, aproximativ 20, 22% din piață. Putem să aducem în discuție așa-numitul <AJUTOR de 500 de MW> acordat CE Oltenia. Acest mod de abordare reprezintă o diversiune a producătorilor din surse regenerabile. Hotărârea de Guvern nr.138/2013 obligă CE Oltenia să furnizeze servicii de sistem indispensabile pentru Transelectrica pentru a susține fluctuațiile producției din surse regenerabile. Deci, adevăratul beneficiar este Transelectrica. Prin această hotărâre care a garantat, până la 1 iulie anul curent, accesul la rețeaua de transport a 500 MW putere medie de la CE Oltenia, de fapt nu s-a creat nicio facilitate pentru CE Oltenia, care are la dispoziția sistemului în permanență cel puțin trei grupuri ce pot produce aproximativ 1000 MW, fără ca acest serviciu să fi fost plătit de către operatorul de sistem. Deci, HG nr.138/2013, prin Art.5, nu a făcut decât să asigure contravaloarea serviciilor oferite de către CE Oltenia pentru a susține siguranță SEN”, explică Laurențiu Ciurel.
Următorii ani ar putea așadar cauza probleme semnificative în funcționarea sistemului, prin instalarea de noi capacități de producție a energiei electrice în sectoarele eolian și fotovoltaic. “În perioada 2014 – 2024, România ar trebui să încurajeze dezvoltarea prudentă a energiilor regenerabile, cu un accent pe biomasă, ținând cont că investițiile în eolian și fotovoltaic s-au dezvoltat mult prea rapid și într-o manieră care nu este sustenabilă în ultimii ani. Depindem de apariția unei strategii coerente, care să reglementeze tratamentul egal al producătorilor de energie. Principiile de transparență și competitivitate să fie respectate în Legea Energiei, dar mai ales în legislația secundară, deoarece mineritul depinde de producătorii de energie convențională, a căror intrare în piață este puternic dezavantajată față de cea a producătorilor de energie regenerabilă, în condițiile actualei legislații”, completează Laurențiu Ciurel, directorul general executiv CE Oltenia.
Centru major al energiei
Țara noastră are potențial să devină un centru regional major al energiei, în zona de sud – est a Europei, devenind în timp un exportator de energie electrică.
CE Oltenia susține necesitatea formării unui mix energetic eficient, o reorganizare a producătorilor – Laurențiu Ciurel, directorul general executiv CE Oltenia
Acest lucru ar presupune însă nu doar dezvoltarea gradului de interconectare a sistemului de transport a energiei către alte zone învecinate în care există un deficit de producție, dar și crearea unui producător cu surse mixte: cărbune, apă, gaze, nuclear, conform modelului marilor companii din UE, precum EDF, ENEL, CEZ, E.ON sau RWE. “Niciunul dintre producătorii de energie din actuala organizare nu poate fi competitiv pe termen lung: hidro depinde de condițiile atmosferice, nucleară nu are flexibilitate, totuși, cărbunele rămâne cel mai sigur. Tocmai de aceea, CE Oltenia susține necesitatea formării unui mix energetic eficient, adică o reorganizare a producătorilor. Nu poate fi o piață concurențială reală, în actuala organizare din România, spre deosebire de restul lumii, unde există numai mix de surse pentru producerea energiei electrice”, consideră conducerea CE Oltenia. Primul pas necesar este deblocarea capacității de transfer și pentru PZU, la granița cu Ungaria, urmând să se valorifice toate capacitățile de transfer la graniță și să se modifice Legii nr.123/2012, astfel încât să se permită producătorilor să perfecteze contracte de export. Actuala formă a legii impune producătorilor vânzarea doar pe OPCOM, spun oficialii companiei.
Viitor
Viitorul energiei în România depinde de o serie de factori ce ar trebui modificați și care vor influenta existenta energiei convenționale. “În ordinea priorității, cele mai importante planuri de viitor sunt orientate către reducerea, în continuare, a costurilor de producție, în scopul creșterii competitivității pe o piață de energie impredictibilă, cu o legislație profund nefavorabilă producătorilor de energie pe cărbune și asigurarea fronturilor de lucru, pentru deblocarea activității din zona minieră”, ne-a declarat Laurențiu Ciurel, directorul general executiv CE Oltenia.