Ce recomandări oferă Consiliul Concurenţei pentru eficientizarea pieţei de energie electrică?

03.03.2015

Consiliul Concurenţei recomandă introducerea unor instrumente financiare, precum contractele pentru diferenţă sau contractele cu opţiune, pentru eficientizarea pieţei de energie electrică. Recomandările vin în urma finalizării achetei sectoriale derulate pe piaţa energiei electrice din România.

„Consiliul Concurenţei recomandă introducerea unor instrumente financiare specifice acestor pieţe care să ajute operatorii să îşi gestioneze riscurile financiare generate de eventualele neconcordanţe ce pot aparea la un moment dat între cerere şi ofertă”, se arată într-un comunicat de presă al instituţiei de reglementare.

De asemenea, instituţia de reglementare consideră că o mai mare flexibilitate în funcţionare ar avantaja producătorii interni în faţa concurenţilor europeni, în perspectiva unei pieţe regionale, şi, ulterior, a unei pieţe unice comunitare.

În România, companiile folosesc preponderent câte o singură sursă primară pentru producerea energiei electrice (apa, cărbunele, combustibilul nuclear, păcura, gazul natural, vântul, biomasa), în timp ce alte companii europene folosesc un mix de tehnologii ceea ce le asigură o funcţionare optimă.

Diversificarea tehnologiilor de producere

Astfel, autoritatea de concurenţă recomandă companiilor din domeniu să investească în diversificarea tehnologiilor de producere a energiei electrice pentru a deveni mai flexibile în livrarea energiei si, implicit, mai competitive.

În plus, instituţia subliniază importanţa asigurării independenţei companiilor proprietatea statului şi consideră că este necesară realizarea unei delimitări între rolul de acţionar şi cel de administrator al Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri cu privire la companiile din sectorul de producere a energiei electrice.

Mecanismul de tarifare afectează concurenţa

În privinţa transportului energie electrice, inclusiv distribuţie, Consiliul Concurenţei consideră că actualul mecanism de tarifare, diferenţiat pe zone geografice, afectează concurenţa fără a aduce beneficii consumatorilor sau să fie justificat de siguranţa

La nivelul României cele două componente ale tarifului de transport, respectiv tariful de introducere a energiei electrice în reţea şi tariful de extragere a energiei electrice din reţea, sunt reglementate diferenţiat pe zone geografice distincte.

Astfel, există 7 zone geografice pentru care tariful componentei de introducere în reţea este diferit, iar pentru componenta de extragere există un număr de 8 zone pentru care se percep tarife diferite. Un astfel de mecanism ar putea fi justificat în condiţiile în care operatorul de transport, Transelectrica, doreşte să încurajeze investiţiile în una dintre zonele prestabilite, cu scopul de a menţine siguranţa şi eficienţa reţelei pe termen lung.

Analiza Consiliului Concurenţei mai arată, însă, că în aceste zone geografice nu au fost realizate investiţii în noi unităţi de producere/ consum.

România, pe locul 14 în UE în ceea ce priveşte producţia

Comparativ cu celelalte state europene, în anul 2012, producţia netă de energie electrică a poziţionat România pe locul 14, alături de Grecia, reprezentând doar 1,7% din producţia de energie electrică înregistrată la nivelul Europei.

Totodată, producţia a reprezentat 9,06% din cantitatea de energie electrică produsă la nivelul Germaniei, 9,95% din cea produsă la nivelul Franţei, respectiv 15,52% din producţia de energie electrică a UK şi 18,65% din cea a Italiei.

În acest context, sunt relevante poziţiile deţinute de marile grupuri producătoare de energie electrică la nivel european în previzionata implementare a pieţei unice de enegie electrică la nivelul Europei.

Astfel, potrivit informaţiilor disponibile pe adresele web ale companiilor, grupul E.On are o capacitate instalată de circa 61.090 MW, grupul RWE de aproximativ. 51.977 MW, grupul GDF de 113.700 MW, grupul CEZ de 15.199 MW, grupul Enel de circa. 69.000 MW, în timp ce capacitatea instalată totală înregistrată la nivelul României în 2014 era de 24.073,91 MW.

La nivel naţional consumul de energie electrică a înregistrat, în perioada 2011 – 2014, o scădere continuă, iar pentru perioada imediat următoare se apreciază că acest trend descrescător se va stabiliza.

„Cu toate acestea, chiar dacă luăm în considerare scenariul favorabil, consumul de energie electrică înregistrat în România va ajunge, cel mai devreme în anul 2017, la nivelul celui înregistrat în anul 2011. Aşadar, luând în considerare prognozele de consum realizate de operatorul de transport, se apreciază că, până în anul 2020, consumul de energie electrică la nivel naţional nu va înregistra o creştere accelerată”, conform Consiliului.

Preţul energiei electrice

În România, preţul energiei electrice pentru populatie este reglementat, ceea ce a determinat menţinerea unui nivel redus comparativ cu alte state europene.

Astfel, în 2013, România se situa printre statele cu cele mai scăzute preţuri la energia pentru consumatorii casnici, aflându-se pe locul 8 cu 0,128 euro/kWh, la polul opus cu cele mai mari preţuri aflându-se Danemarca cu 0,294 euro/kWh şi Germania cu 0,292 euro/kWh.

Citiți și despre: