Pentru a reveni la o profitabilitate moderată, de două cifre, băncile de investiţii vor fi nevoite să treacă prin schimbări majore. Aşadar, doar anulând impactul costurilor mari, al eşecurilor din zona de control şi al intensificării concurenţei vor putea realiza acest lucru, se arată în raportul EY – Transforming Investment Banks 2015.
Acelaşi lucru se aplică şi în cazul băncilor universale, luând în considerare provocările cu care acestea se confruntă la ora actuală (de la probleme legate de eficienţă şi productivitate, profitabilitate scăzută, costuri în creştere, venituri în stagnare, până la o adevărată criză culturală şi de încredere).
„Băncile s-au aflat în ultimii ani într-un mod de operare de tipul protejare-supravieţuire, efectuând schimbări incrementale pentru a rezolva chestiuni legate de profitabilitate, productivitate, cultură, control şi încredere. Astfel de reforme minore au dus la rezultate nesemnificative în termeni de reconstruire a întregii industrii şi doar o abordare cuprinzătoare, de natură transformaţională va ajuta băncile să revină la starea de prosperitate”, spune Aurelia Costache, Financial Services Advisory Leader, EY România.
Instituţiile de creditare vor reuşi să progreseze pe termen lung nu doar prin simpla reacţie la presiunile pieţei, ci mai degrabă prin adaptarea la acestea, luând în considerare și evoluțiile viitoare.
Totodată, studiul EY indică patru mari zone de optimizare asupra cărora băncile trebuie să se concentreze: liniile de afaceri, activele, costurile şi externalizarea de servicii.
„Simplificarea afacerii pe scară largă va permite creşteri ale performanţelor şi optimizări ale liniilor de afaceri. În prezent, multe bănci au efectuat deja paşi semnificativi în sensul simplificării afacerii lor prin echilibrarea atenţiei acordate portofoliilor şi liniilor de afaceri secundare sau celor cu rezultate slabe”, se mai arată în raportul citat.
De asemenea, optimizarea şi mai bună a activelor ponderate cu riscul, revizuirea sistemelor colaterale şi a capabilităţilor proceselor, precum şi examinarea atentă a serviciilor colaterale oferite de terţi vor declanşa o intensificare a optimizării activelor.
Studiul mai arată că băncile trebuie să acorde o atenție mai mare elementelor care determină comportamentele, să înţeleagă practicile deficitare şi să se concentreze pe probleme specifice ca să genereze transformarea culturală, un element critic în recâştigarea încrederii acţionarilor.
În acelaşi timp, studiul arată şi faptul că percepţia potrivit căreia băncile nu lucrează în interesul clientului lor a avut un impact negativ asupra acestui gen de afacere, în general, şi asupra gradului de încredere.
„Provocarea pentru bănci constă în faptul că modelele lor tradiţionale de operare, cu active structurate pe verticală şi cu linii de suport pe orizontală – și-au pierdut relevanţa. Acesta este un model care reflectă prioritatea acordată produselor. Pe măsură ce intrăm într-o epocă în care serviciile acordate clientului şi nevoile acestuia reprezintă priorităţile de top, modelele de afaceri ale băncilor care deservesc mai degrabă nevoile interne decât pe acelea ale clienţilor nu-și mai au locul, dacă băncile vor să supravieţuiască”, explică analiştii EY.
La ora actuală, o zonă semnificativă a costurilor unei bănci este reprezentată de cheltuielile cu personalul. În viitor, tehnologia va fi cea care va deveni principalul diferenţiator, pe măsură ce costul de deservire, viteza de execuţie şi calitatea serviciului prestat vor distinge băncile de top de celelalte.
„Creşterea nivelului calităţii datelor nu numai că va duce la îmbunătăţirea gestiunii riscurilor şi a nivelului de conformitate cu reglementările, dar va deveni o componentă cheie a succesului băncii în viitor. Cei care vor investi în calitatea datelor vor reduce costurile, îşi vor deservi mai bine clienţii şi, în cele din urmă, vor fi mai bine poziţionaţi pentru a trece de la o agendă bazată pe remedieri de situaţii la o agendă bazată pe creşteri profitabile”, spune Aurelia Costache, Financial Services Advisory Leader, EY România.
