Cele mai profitabile afaceri se fac în jurul Bucureştiului

06.11.2014

Dezvoltarea economică a României devine tot mai inegală, iar persoanele care vor să îşi deschidă o afacere în țara noastră ar fi bine să se axeze prin jurul marilor oraşe, arată un studiu realizat de KeysFin. O hartă a business-ului din România arată că cele mai multe companii activează în jurul marilor oraşe, iar Bucureşti-Ilfov este zona în care îşi derulează afacerile peste 25% dintre companii (163.335 societăţi comerciale).

Statistica clasează pe locurile următoare, din punct de vedere al concentrării de business, zonele Nord-Vest (90.888), Centru (76.111 firme) şi Sud-Est (74.021). Cele mai puţine firme sunt înregistrate în zona de Vest (58.930) şi Sud-Vest (46.451).

Din punct de vedere al domeniilor de activitate, cele mai multe firme activează în comerţ (34%), urmate de activităţi profesionale şi ştiinţifice (11%) şi construcţii (10%). Sectorul manufacturier acoperă doar 9% din afaceri, iar firmele de transport numai 7%.

„Interesant este, de asemenea, slaba dezvoltare a agriculturii, în acest domeniu fiind înregistrate numai 4% dintre cele 602.287 de companii care şi-au prezentat statusul la ONRC, la nivelul lunii august 2014. De remarcat şi faptul că, potrivit ultimelor date oficiale, 122.534 de firme din totalul de 602.287 aveau status inactiv, adică nu derulau niciun fel de afaceri”, au explicat specialiştii KeysFin.

IMM-urile – 90% din totalul companiilor înregistrate

Raportul mai arată, pe de altă parte, că business-ul în România este în continuare apanajul micilor întreprinzători. Relevantă, în acest sens, este cifra microîntreprinderilor, cu afaceri de până în 500.000 de euro – 485.162 din totalul de 523.046 firme active, IMM-urile reprezentând aproape 90% din totalul companiilor înregistrate.

„Această situaţie este influenţată, în primul rând, de slaba capitalizare a economiei, sistemul bancar nereuşind încă să găsească formula optimă de parteneriat pentru a susţine creşterea IMM-urilor”, spun experţii KeysFin.

Lipsa finanţării este completată şi de alte cauze, de la scăderea nivelului de trai pe fondul crizei la creşterea sensibilă a fiscalităţii şi a costurilor administrative.

Cele mai profitabile afaceri

În plus, statistica KeysFin arată că cele mai profitabile afaceri se fac în jurul Bucureştiului. Potrivit datelor oficiale, 25% dintre firmele care au declarat profit în acest an îşi desfăşoară activitatea în această regiune. Business-uri cu „final fericit” se mai duc şi în Nord-Vest, Centru şi Sud-Est, care adună împreună 38% din totalul firmelor profitabile. La polul opus, cele mai riscante afaceri se fac în regiunile Vest şi Sud-Vest.

„Cum economia românească înseamnă în mare parte comerţ, faptul că în zona Bucureşti-Ilfov se face cel mai mare profit ţine de existenţa unei infrastructuri de business şi clientelă care asigură o turaţie optimă a motorului economic. Evoluţia afacerilor este influenţată, bineînţeles, de rata ridicată a populaţiei şi a veniturilor substanţial mai ridicate decât în alte regiuni”, afirmă KeysFin.

Cele mai riscante zone de afaceri

Pe de altă parte, că cele mai riscante zone de afaceri sunt Centru, Nord-Vest şi Sud-Est, acolo unde sunt înregistrate cele mai multe firme în insolvenţă, peste 6500 dintre cele 14.253 de companii aflate în această situaţie la nivelul lunii august 2014.

„Radiografia business-ului românesc remarcă existenţa unei legături directe şi strânse între nivelul de dezvoltare a economiei şi puterea de cumpărare din zonele respective”, mai arată studiul KeysFin.

Analiştii avertizează că, în absenţa unor măsuri economice de stimulare a business-ului în zonele defavorizate, discrepanţele între regiunile ţării se vor accentua puternic, iar evoluţia demografică a României se va concentra pe zonele active din jurul marilor oraşe, cu efecte negative pentru restul ţării.

„Nu este exclus să asistăm la falimentul unor comunităţi locale, incapabile să mai susţină financiar serviciile comunitare. Asta mai cu seamă că, în ultimii ani, multe dintre administraţiile locale s-au împrumutat peste măsură pentru dezvoltarea unor proiecte locale care, în condiţiile scăderii bugetelor locale, nu vor mai putea acoperi angajamentele asumate”, afirmă experţii.

Citiți și despre: