Cine are de pierdut din scăderea preţului petrolului?

01.01.2016

Declinul va continua şi în 2016, ajungând chiar la un nivel de 30 de euro barilul. Ultimele 18 luni au fost extrem de dificile pentru industria petrolului, în condiţiile în care s-a înregistrat o scădere drastică a preţului, de la un nivel de peste 100 de dolari barilul, la sub 40 de dolari în decembrie 2015.

În plus, estimările nu sunt pozitive nici pentru 2016, analiştii spunând că nu mai există niciun dubiu că preţul petrolului îşi va continua declinul în contextul geopolitic actual. Unii specialişti afirmă că este posibil ca aşa-numitul „aur negru” să ajungă chiar sub nivelul de 30 de dolari, chiar şi sub 20 de dolari barilul.

Cu toate acestea, analiştii din domeniu sunt de părere că veştile bune pe această piaţă vor veni la finele anului 2016 sau, cel mai târziu, la începutul lui 2017.

Din anul 2010 până la mijlocul anului 2014, la nivel mondial, preţul petrolului a avut o evoluţie stabilă, cotaţia situându-se în jurul valorii de 110 dolari barilul. Însă, începând din luna iunie a anului 2014, odată cu escaladarea conflictului din Ucraina, petrolul s-a ieftinit extrem de mult, ajungând sub nivelul înregistrat în 2009, în timpul crizei financiare.

Analiştii  Goldman Sachs estimează că preţul petrolului va ajunge chiar la 20 de dolari în viitorul apropiat, în timp ce economiştii Saxo Bank spun că „piaţa petrolului este dominată de frică”.  Un reprezentant al companiei petroliere franceze Total a explicat că rezervele de petrol vor continua să depăşească cererea şi, prin urmare, cotaţia petrolului nu va reîncepe prea curând să se majoreze.

Cauzele scăderii

Declinul a fost, iniţial, unul brusc şi neaşteptat, iar analiştii spuneau că reducerea preţului barilului de petrol a venit în condiţiile în care producţia a crescut mai repede decât se estima, iar cererea s-a redus drastic, rezultând, prin urmare, un exces în ceea ce priveşte stocurile la nivel mondial.

La toate acestea se mai adăugă şi faptul că investiţiile efectuate la nivel internaţional în eficienţa energetică şi în energie regenerabilă au redus consumul de energie, în special în ţările dezvoltate ale lumii.

Mai trebuie menţionat faptul că marii producători de petrol nu au făcut nimic pentru a reduce producţia, din octombrie 2014 până la ora actuală, şi nici nu există previziuni că s-ar avea în vedere astfel de măsuri. O reducere a producţiei ar avea un impact direct asupra cotaţiei „aurului negru”, ducând la creşterea, cel puţin pe termen scurt, a preţului.

Marii pierzători

Printre ţările care au de pierdut dintr-un preţ aşa mic se numără Rusia, cotaţia redusă a petrolului fiind una dintre cele mai mari provocări ale ţării.

Rusia este unul dintre cei mai mari producători de petrol la nivel mondial, economia acestei ţări depinzând într-o măsură mare de veniturile obţinute din exporturile de petrol, care au ajuns să reprezinte 70% din totalul exporturilor efectuate anual. Altfel spus, Rusia pierde aproximativ 2 milioane de dolari din fiecare dolar pierdut din preţul barilului de petrol.

70% din exporturile Rusiei provin din petrol

Nici Statele Unite nu au de câştigat de pe urma preţului redus, în condiţiile în care producţia de petrol a Americii de Nord se află la cel mai mare nivel din ultimii 30 de ani. Totuşi, la baza reducerii preţului barilului de petrol stă şi majorarea producţiei din explorările de şist, în special prin fracturare hidraulică.

De fapt, unii experţi în energie spun că noile tehnologii prin care se extrag petrol şi gaze de şist au reprezentat principalul motiv pentru care s-a ajuns la o astfel de criză pe piaţa petrolului. Analiştii consideră că Statele Unite au reuşit să „spargă” monopolul pe care îl deţineau ţările din Orientul Mijlocii şi Rusia în industria petrolului.

De pierdut din preţul mic al petrolului vor avea şi alţi mari exportatori: Arabia Saudită, Venezuela, Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Iran, Irak, Nigeria, Libia etc.

Cine are de câştigat

Pe de altă parte, în general, scăderea preţului petrolului ar trebui să aibă un efect pozitiv asupra tuturor consumatorilor de energie, de la fabrici, unităţi de producţie, până la indivizii care cumpără produse care au fost fabricate mai ieftin, pe fondul unei cotaţii reduse a petrolului.

Aşadar, ţările din Europa ar trebui să aibă de câştigat din preţurile reduse, în condiţiile în care producţia şi explorările din această regiune sunt extrem de reduse, comparativ cu cele de pe alte continente, iar consumul este unul ridicat.

Unii analişti afirmă că pentru europeni scăderea preţului se traduce astfel: un declin de 10% al barilului de petrol ar putea determina o creştere de 0,1% a economiei Europei.

O scădere de 10% a preţului petrolului ar trebui să aducă o creştere de 0,1% a PIB-ului Europei

Şi China se numără pe lista celor care se bucură de preţul mic al petrolului, fiind unul dintre cei mai mari importatori la nivel mondial. De asemenea, Japonia importă aproape tot petrolul pe care îl foloseşte, în timp ce în India produce doar 25% din necesarul de petrol al ţării .

Însă, cu toate că reducerea preţului ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra consumatorilor, economiile făcute în producţie nu se văd prea mult în portofelele cetăţenilor, în condiţiile în care rafinăriile de petrol şi gaze preferă să vândă produsele lor rafinate, cele care sunt de fapt folosite în producţie, la preţuri similare, indiferent de evoluţia preţului barilului de petrolul pe pieţele internaţionale.

Prin urmare, scăderea cotaţiei petrolului duce la îmbunătăţirea profiturilor rafinăriilor, precum şi a celorlalte companii logistice, aflate pe lanţul de distribuţie a combustibililor, şi mai puţin la produse mai ieftine.

Preţul benzinei şi motorinei, în scădere

Şi românii pot resimţi într-un mod pozitiv rezultatele scăderii preţurilor petrolului. Astfel, marile lanţuri de benzinării au decis să ieftinească preţurile la benzină şi motorină, ajungând chiar la nivelul de acum patru-cinci ani.

Astfel, preţul benzinei în România a ajuns sub 5 lei, în luna decembrie 2015, iar un litru de motorină costă puţin peste 4,6 lei. Scăderea nu este chiar aşa semnificativă, ţinând cont de faptul că, în comparație cu anul 2014, cotaţia petrolului este mai mică cu peste 70 de dolari pe baril. Pe de altă parte, ar trebui să vedem o creştere importantă de profit a rafinăriilor de petrol din ţara noastră.

 

 

Citiți și despre:

  • BETA Buzău investește pentru a crește competitivitatea pe piațăBETA Buzău investește pentru a crește competitivitatea pe piață Compania mizează pe includerea în portofoliul de produse a echipamentelor de complexitate și dimensiuni mari. Cu toate că industriile petro-chimică şi cea energetică trec printr-o perioadă mai dificilă, în […]
  • Optimism pe piața petroluluiOptimism pe piața petrolului Investitorii sunt optimiști - cotaţia petrolului nu va avea creşteri prea mari, însă va fi peste nivelul din 2016. Cu toate că preţul petrolului a avut o evoluţie oscilantă în 2016, pentru anul curent […]
  • Syscom 18 – soluții complete pentru industriile de petrol, gaze și apăSyscom 18 – soluții complete pentru industriile de petrol, gaze și apă Compania este lider de piață în automatizările industriale și sistemele de măsurare pentru petrol și gaze naturale. La început de septembrie, cei peste 150 de angajați ai Syscom 18 sărbătoresc încă un an de […]
  • Profitul Petrom, afectat de reducerea preţului petroluluiProfitul Petrom, afectat de reducerea preţului petrolului În primul trimestru al acestui an, profitul Petrom a scăzut cu 68%, până la 345 milioane de lei, conform raportului financiar transmis de producătorul de petrol şi gaze. De asemenea, compania a raportat o […]
  • Viitorul salinelor din RomâniaViitorul salinelor din România Societatea Națională a Sării investește în exploatarea eficientă a patrimoniului existent în scop turistic. România este o țară cu tradiție privind exploatarea sării. În prezent, această activitate este […]