Colectarea selectivă a deșeurilor poate genera venituri pentru companii

01.11.2017

Trei din patru companii întocmesc incorect declarațiile către AFM. Poluarea este una dintre problemele cu care omenirea se confruntă constant în ultimii ani, iar autoritățile încearcă să combată și să prevină cât mai mult amploarea acestui fenomen, motiv pentru care elaborează legi care să ajute și susțină colectarea selectivă a deșeurilor.

Pentru agenții economici, implementarea corectă a unui plan de colectare selectivă a deșeurilor ar putea genera venituri și, în același timp, ar preveni sau limita generarea poluării.

Această afirmație este susținută de experții Green Environment Support – firmă de consultanță pe probleme de mediu – și vine în contextul în care mulți reprezentanți ai agenților economici consideră că, din contră, colectarea selectivă a deșeurilor este o problemă generatoare de costuri.

Green Environment Support este o companie dinamică de consultanță de mediu, care activează de cinci ani pe piața locală cu o echipă valoroasă de ingineri și consultanți. Compania oferă servicii complete, eficiente și personalizate, de la consultanță și instruire a personalului, întocmire rapoarte specifice legislației și evidență deșeuri, până la studii de mediu și redactarea documentațiilor în vederea obținerii actelor de reglementare.

Profitabilitatea colectării selective

Analiza de mediu este o primă etapă pe care companiile trebuie să o realizeze pentru a determina dacă și câte venituri le-ar putea genera colectarea selectivă a deșeurilor. Pe baza acestei analize se stabilesc tipurile de deșeuri generate de agentul economic, precum și, dacă este cazul, tipul de ambalaje pe care acesta le pune pe piață.

În România, trei din patru companii întocmesc incorect declarațiile către AFM, reiese dintr-o analiză efectuată de către Green Environment Support, care a avut la bază activitatea a 600 de companii.

Peste 75% dintre declarațiile depuse la autoritățile de resort sunt incomplet raportate, deoarece companiile nu identifică complet toate structurile de ambalaje și nu calculează corect cantitatea tuturor ambalajelor pe care le pun pe piață.

„Acest procent ridicat este cauzat și de faptul că agenții economici nu identifică complet structura ambalajelor (primare, secundare, terțiare) și nu calculează corect cantitatea tuturor  tipurilor de ambalaje pe care le pun pe piață. Ca urmare, companiile nu doar că nu atrag venituri de pe urma colectării selective a deșeurilor de ambalaje care au valoare de piață, precum hârtia-carton, metalul, sticla și plasticul, dar sunt și pasibile a primi amenzi care pot porni de la 20.000 de lei și pot depăși 100.000 de lei (cumulat)”, a declarat Cristina Tudor, directorul executiv al Green Environment Support.

Cea de-a doua etapă în demersul companiilor de a determina profitabilitatea colectării selective a deșeurilor este stabilirea celei mai eficiente metode, din punct de vedere economic, de a preda deșeurile și, în special, deșeurile de ambalaje, pentru a fi reciclate și valorificate.

Peste 30% dintre agenții economici nu știu care le sunt obligațiile legale cu privire la mediu

Însă această etapă reprezintă un punct critic pentru agenții economici, deoarece mulți nu cunosc toate modalitățile prin care pot preda deșeurile sau prin care pot administra cantitățile de ambalaje pe care le pun pe piață, necesar pentru a demonstra atingerea țintelor de reciclare/valorificare a acestora. În plus, aproximativ 30% dintre companii nu cunosc deloc care le sunt obligațiile legale cu privire la mediu, estimează experții de mediu de la Green Environment Support.

Contextul legal

În vara acestui an a avut loc cea mai recentă modificare a legii privind regimul deșeurilor, prin care se introduce obiectivitatea colectării separate a unor categorii de deșeuri. În contextul actual, conform legii, fiecare agent economic care pune ambalaje pe piața din România are obligația să își atingă ținta de reciclare/valorificare de 60% din cantitatea de ambalaje puse pe piață, existând obligativitatea plății de 2 lei/kg către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM).

„Deoarece pe facturi sau documentele de transport nu se regăsesc toate informațiile privind cantitatea de ambalaje aferentă produselor, precum cantitățile brute și nete, este necesară cântărirea efectivă a ambalajelor fiecărui produs în parte. În cazul în care o societate importă zeci sau chiar sute de produse, această procedură presupune mult timp și atenție”, susține Cristina Tudor.

De asemenea, companiile trebuie să aibă în vedere că, pentru obținerea unor valori corecte și complete, este necesar să se ia în calcul ambalajele primare, secundare și terțiare – în majoritatea cazurilor, greutatea brută din documentele justificative nu include și ambalajele primare.

Pentru îndeplinirea țintei de reciclare/valorificare de 60%, o companie are opțiunea de a transfera responsabilitatea către o organizație de transfer de responsabilitate (OTR), precum și de a realiza acest obiectiv pe cont propriu.

Astfel, pentru îndeplinirea țintei de reciclare/valorificare de 60%, o companie are opțiunea de a transfera responsabilitatea către o organizație de transfer de responsabilitate (OTR). Pe lângă identificarea lunară a cantităților reale de ambalaje puse pe piață, colaborarea cu un OTR presupune și estimarea periodică a cantităților care vor fi puse pe piață anul viitor, estimări care trebuie realizate cât mai aproape de realitate, întrucât costurile finale pot crește în situația unor diferențe semnificative. Activitățile din sarcina companiilor implică astfel completarea lunară a unor anexe, precum și interpretarea corectă a rapoartelor de valorificare emise de către OTR, necesare pentru întocmirea declarațiilor AFM.

O altă opțiune a companiilor pentru atingerea țintelor de valorificare este pe cont propriu. Însă această soluție prevede un proces care poate fi anevoios și copleșitor și anume analizarea dosarelor de trasabilitate oferite de către colectorii/valorificatorii/reciclatorii finali. În cazul în care aceste dosare nu sunt corect întocmite, reprezentanții AFM pot anula întreaga cantitate de deșeuri de ambalaje valorificate în mod individual.

„Pentru a evita cheltuieli suplimentare cu colectorii/valorificatorii/reciclatorii finali, este indicat să existe o situație strictă a deșeurilor de ambalaje generate și predate lunar către aceștia și solicitarea asigurării trasabilității doar pentru cantitățile necesare atingerii țintelor, diferența putând fi predată doar în scopul reciclării, însă fără taxarea prestării serviciilor de trasabilitate, economisind astfel sume consistente de bani”, a adăugat directorul executiv al Green Environment Support.

Exemplu de câștig din colectarea selectivă a deșeurilor

Spre exemplu, dacă un agent economic ar trebui să plătească 30.000 de lei către AFM pentru cantitatea de ambalaje puse pe piață într-un an (25 de tone), prin aplicarea celei mai potrivite metode de reciclare și valorificare pentru specificul activității, și prin întocmirea corectă a dosarelor de trasabilitate, el poate câștiga până la 37.000 de lei.

„În funcție de specific, o companie care, de exemplu, ar avea costuri de 30.000 de lei anual cu ambalajele poate câștiga până la 37.000 de lei din buna administrare a acestora”, spun experții Green Environment Support (GES).

Astfel, în loc să plătească cei 30.000 de lei către AFM, își poate atinge ținta pe cont propriu, ca urmare a  predării deșeurilor de ambalaje generate din activitatea proprie către un colector autorizat. În acest caz, la AFM va plăti 0 lei, economisește cei 30.000 de lei și în plus câștigă și cel puțin 7.000 de lei ca urmare a vânzării / predării deșeurilor de ambalaje colectate selectiv către un colector autorizat. La acest calcul se adaugă un cost redus privind prestarea de servicii de trasabilitate din partea colectorului. În același timp, agentul economic evită amenzile care, în unele cazuri, pot determina chiar sistarea activității.

„Pentru realizarea acestor venituri sau, în unele cazuri, economii, este nevoie ca agentul economic să aibă o cunoaștere bună a pieței de reciclare/colectare și să aibă o putere de negociere mare în relație cu furnizorii din domeniu, ambele aspecte putând fi gestionate cu ajutorul companiilor de consultanță de mediu”, a menționat, în încheiere, Cristina Tudor, directorul executiv al Green Environment Support.

 

 

Citiți și despre: