Companii din diaspora, în Topul Naţional al Firmelor. Cele mai performante firme

06.11.2015

Firme din diaspora se regăsesc pentru prima oară în Topul Naţional al Firmelor. Clasamentul este realizat în exclusivitate de Camera de Comerţ şi Industrie a României şi reprezintă un reper pentru mediul de afaceri.

Rezultatele consemnate de Topul Naţional al Firmelor reflectă nivelul de dezvoltare economică din România şi totodată oglindesc extinderea companiilor româneşti pe piaţa internaţională. Ediţia a XXII-a din 2015 a Topului a clasat pe primele locuri la nivel naţional 6.630 operatori economici care activează în cercetare, dezvoltare şi high-tech, industrie, agricultură, silvicultura şi pescuit, construcţii, servicii şi comert-turism.

La iniţiativa CCIRO Italia, partenerul de la Roma al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, în cadrul ediţiei 2015 a Topului Naţional al Firmelor vor fi premiate pentru prima dată trei firme ale unor români din diaspora, şi anume din Marea Britanie, Italia şi Spania, ţările în care se află cele mai mari comunităţi de români de peste hotare.

“Dezvoltarea relaţiilor între sistemul Camerelor de Comerţ ale României şi mediul de afaceri românesc din străinătate este o prioritate absolută pentru Camera de Comerţ a României. Prin premiile acordate astăzi celor trei firme din diaspora, vrem să mulţumim şi să recunoaştem valoarea miilor de antreprenori români de succes din străinătate, care contribuie direct sau indirect la dezvoltarea economică a României. Când spun “direct”, cel mai bun exemplu îl constituie premianţii de astăzi, care importă în ţările lor de rezidenţă produse româneşti. Când spun “indirect”, mă refer la cei care promovează economia românească: agenţii de turism din diaspora, firme de IT, bănci, s.a.m.d.  Ne propunem să începem un parcurs prin care firmele românilor din afara ţării să găsească în Camera de Comerţ a României un partener de încredere, care să-i ajute la rezolvarea problemelor pe care le întâmpină la derularea unor investiţii în economia românească”, a declarat Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ Naţionale a României.

Lista firmelor din diasporă care se regăsesc în Topul Naţional al Firmelor, realizat de CCIR:

1. Roexport Ltd. din Londra, condusă de Florea Iosefin, care primeşte titlul de întreprinzătorul anului 2015 în Marea Britanie.

Roexport are o cifră de afaceri de 16 milioane euro anual şi a derulat importuri de produse agroalimentare din România în valoare de aproximativ 196 milioane de euro din 2003 până astăzi.

2. Danubiana S.R.L. din Ravenna, condusă de Răducu Nicodim, care primeşte titlul de întreprinzătorul anului 2015 în Italia.

Danubiana srl facturează 18 milioane euro şi deserveşte prin propriul depozit un număr de 15 magazine proprii. Danubiana srl are ca şi obiectiv dezvoltarea reţelei de magazine de desfacere şi dublarea cifrei de afaceri (prin importurile de produse româneşti) până în noiembre 2017.

3. Grupul Integral de Distribuţie Gesagui S.L. din Alcalá de Henares, condus de Cătălin Mihăiţă Geodoiu, care primeşte titlul de întreprinzătorul anului 2015 în Spania

Grupul Integral de Distribuţie Gesagui SL facturează 12 milioane euro importând produse agroalimentare din România. Gesagui SL deţine o reţea proprie de magazine, obiectivul fiind dublarea reţelei de distribuţie şi a cifrei de afaceri.

Cele trei firme reprezintă cu mare succes cele peste 100.000 firme înfiinţate de cetăţeni români în Anglia, Spania şi Italia.

“Am ales să prezentăm pentru această ediţie a Topului Firmelor sectorul agroalimentar şi importurile din România derulate de către firme înfiinţate de românii din diaspora. Estimăm la o valoare între 700 milioane şi un miliard de euro anual, consumul produselor româneşti în diaspora, o contribuţie importantă a românilor din diaspora la dezvoltarea economică a României, argument despre care nu prea se vorbeşte. Plecând de la acest eveniment, Camera de Comerţ a României şi CCIRO Italia vor prezenta câteva propuneri pentru sprijinirea românilor de succes şi a mediului de afaceri al românilor din diaspora, cum ar fi, de exemplu,  în cazul importatorilor de produse româneşti, încurajarea şi sprijinul acestora prin facilităţi fiscale, reducerea unor taxe, acordarea de subvenţii”, a declarat Eugen Terteleac, preşedinte CCIRO Italia.

 

 

Citiți și despre: