Competitivitatea României, afectată de politica fiscală

16.10.2014

Competitivitatea României la nivel european și mediul concurențial local sunt afectate de costul ridicat al muncii, modul complicat de administrare a taxelor, numărul mare de taxe parafiscale, precum şi de inventivitatea fiscală a autorităţilor, potrivit unei analize a Casei de Avocatură Ionescu și Sava.

„Fiscalitatea înseamnă mult mai mult decât nivelul taxelor și impozitelor pe care le aplică autoritățile centrale și locale într-un stat: la fel de importante sunt și ușurința cu care aceste taxe și impozite pot fi administrate de către mediul de afaceri (declararea și plata lor, modul de calcul, modul de contestare, etc.), dar și gradul de colectare sau numărul și cuantumul taxelor parafiscale – diverse comisioane, taxe pentru emiterea unor documente sau prestarea unor servicii de către autorități”, a afirmat Radu Ionescu, managing partner al Casei de Avocatură Ionescu și Sava.

Astfel, deşi la prima vedere nivelul impozitării în România pare competitiv la nivel european – prin prisma cotei unice – practica economică demonstrează că lucrurile stau cu totul altfel. Conform Casei de Avocatură Ionescu și Sava, principalele probleme care subminează această competitivitate fiscală a României sunt reprezentate de costul ridicat al muncii ( chiar și cu ultima reducere a CAS acest cost este printre cele mai mari din Europa), modul complicat de administrare a taxelor (formulare numeroase, plăți diverse, inexistența facilităților de plată online) – care ce se reflectă în costurile pe care trebuie să le suporte mediul de afaceri -, precum şi procedura complicată și durata foarte mare a soluționării cererilor de rambursare a sumelor datorate de stat, în principal rambursările de TVA (cu impact asupra lichidităților de care dispun companiile și implicit asupra costurilor de finanțare).

Lipsa de predictibilitate şi inventivitatea fiscală

De asemenea, alte probleme sunt legate de numărul mare de taxe parafiscale, inventivitatea fiscală (ex. taxa pe stâlp) şi lipsa de predictibilitate, care pune la îndoiala posibilitatea de a întocmi și pune în practică planuri pe termen lung.

„Considerațiile de mai sus vizează, la prima vedere, doar poziția României, ca “furnizor de taxare” pe ceea ce se poate numi “piața taxării” – o piață de reglementare în care operatorii multinaționali se orientează către furnizorii cei mai competitivi. Toate aceste aspecte ce țin de politica fiscală afectează însă în mod semnificativ și poziția concurențială a fiecărei companii românești, în condițiile unei piețe comune, în care furnizori de servicii și produse din state cu politici fiscale diferite se întâlnesc și concurează pe aceeași piață”, au explicat reprezentanţii casei de avocatură.

Prin urmare, fără a lua în calcul companiile active în sectoare cu nivel scăzut de calificare (unde România are încă un avantaj competitiv dat de nivelul scăzut al salarizării), companiile românești pot avea un dezavantaj evident în raport cu competitorii lor din țări în care politica fiscală este mai avantajoasă. Astfel, important nu este doar nivelul impozitării, ci și costurile conexe ale fiscalității din România.

O concurență injustă

În plus, distorsiuni concurențiale determinate de politica fiscală apar însă și între jucătorii de pe piața internă şi chiar şi de pe piețe mai mici, locale.

Astfel, faptul că, potrivit unor statistici ale Comisiei Europeană, gradul de colectare a TVA se situează puțin peste 50% din sumele datorate relevă un lucru îngrijorător: jumătate din firme, care respectă regulile fiscale, se confruntă cu concurență injustă a actorilor economici care nu achită taxa.

„În lipsa unor măsuri care să asigure colectarea unitară și tratamentul egal al tuturor actorilor de pe piața românească, principiile pieței își vor spune cuvântul și din ce în ce mai multe companii vor migra spre piața gri, pentru a putea face față concurenței”, au mai spus specialiştii Casei de Avocatură Ionescu și Sava.

Citiți și despre: