Comunicarea interculturală, un skill indispensabil în secolul XXI

01.08.2018

Descoperă ce înseamnă să comunici într-un spațiu multicultural și cum poți aborda diversitatea în comunicarea interculturală. Nu mai este niciun secret că societatea în care trăim și, totodată, mediul de afaceri devin tot mai complexe, pe măsură ce mobilitatea populației la nivel internațional a crescut, iar locurile de muncă sunt distribuite între mai multe locații geografice și, evident, între multiple culturi. Ceea ce este însă dificil este efortul de înțelegere și de a găsi soluții pentru a comunica eficient cu indivizii care vorbesc altă limbă și au un alt stil de lucru, determinat de altă cultură, alte valori, obiceiuri, norme și așteptări.

Ascensiunea domeniului IT, a Internetului, a rețelelor de socializare și noile mijloace media au deschis noi orizonturi în comunicarea interculturală. Dar, chiar dacă instrumentele de comunicare electronică se perfecționează rapid, nu este chiar atât de ușor să lucrezi cu un coleg din altă țară, indiferent dacă comunici într-o limbă de circulație internațională precum engleza.

De multe ori o strategie de succes pentru comunicarea într-un mediu intercultural pornește de la conștientizarea faptului că suntem diferiți, iar această diversitate este tocmai liantul care ne unește și ne ajută să împărtășim experiențe valoroase

De la formule de salut și gesturi cu semnificație culturală diferită, până la constrângeri și tabu-uri legate de religie, convingeri politice, limbaj, toate acestea ne dezvoltă inteligența interculturală. În general, răbdarea și curtoazia, dar și un strop de curiozitate sunt de mare folos pentru a ne implica într-un proces de comunicare interculturală, făcând în așa fel ca interlocutorul să nu se simtă pus la zid, interogat sau chiar rușinat în discuțiile purtate.

Abordarea diversității în comunicarea interculturală

În comunicarea care implică un parteneriat internațional, diversitatea nu poate fi valorificată dacă la baza acțiunilor noastre stă clișeul și eticheta. Fără o atitudine deschisă și tolerantă, gestionarea comunicării care implică persoane din medii diferite poate genera situații conflictuale și tensiuni care să compromită atingerea obiectivelor stabilite. Este esențial ca în etapa de pregătire a întâlnirilor, mai ales în situația în care de procesul de comunicare se leagă un interes profesional sau economic, să analizăm cu atenție câteva aspecte relevante din cultura partenerilor care, dacă sunt cunoscute din timp, înlesnesc o comunicare eficientă și vor crește șansele de reușită. Câteva întrebări ajutătoare la care am putea să răspundem în astfel de situații ar fi: Ce este definit ca ”bine” și ”rău” în cultura partenerilor? Care este percepția asupra diferențelor de gen? Cum este perceput timpul în cultura partenerilor? Care sunt tradițiile cele mai importante? Ce este interzis în societatea partenerilor sau Ce e „amuzant”?. Răspunzând la astfel de întrebări putem pregăti mai bine o întâlnire de afaceri, iniția un parteneriat internațional sau participa la un interviu într-o companie multinațională.

Experiențele interculturale ne îmbogățesc spiritual, ne deschid noi orizonturi de înțelegere a lumii şi ne obligă la o evaluare comparativă implicită, care ne ajută să ne cunoaştem mai bine propria identitate

Bariere în comunicarea interculturală

Putem identifica multiple obstacole în calea comunicării interculturale, pornind de la neînțelegerea limbii, credința în superioritatea propriei culturi și disprețul față de altele, capacitatea redusă de ascultare, lipsa de sinceritate etc. Deși nu există o listă completă a acestor factori, sunt însă câteva aspecte care ar trebui menționate. Neînțelegerile datorate limbii utilizate reprezintă una dintre barierele principale într-o comunicare defectuoasă. Erorile de traducere, vocabularul, punctuația, pronunția dar și incapacitatea de a comunica în limba respectivă adâncesc diferențele interculturale. Șocul cultural este, de asemenea, la fel de important pentru că presupune lipsa de recunoaștere a ceea ce alți indivizi consideră ca fiind important pentru ei. Capacitatea redusă de ascultare duce și ea la neînțelegerea mesajului, iar insensibilitatea și implicit lipsa de interes față de nevoile și sentimentele celorlalți pot conduce către o comunicare abruptă, exprimând o atitudine agresivă sau egoistă a emițătorului. Lipsa de deschidere sau de sinceritate ce apare atunci când climatul este prea formal iar oamenii nu se simt liberi să își exprime deschis opiniile determină apariția neîncrederii, aceștia putând să creadă chiar că informația le este ascunsă.

Pentru evitarea sau depășirea acestor bariere este necesară crearea unui sentiment de acceptare reciprocă prin asigurarea unui mediu relaxat pentru schimburi interculturale.

Cultura de schimb

Atunci când contactam o persoana aparținând unei alte culturi și încercăm să comunicăm și să negociem cu ea, apare ceva nou. Apare un tărâm de graniță, numit „cultura de schimb”.

Cultura de schimb este un fel de „no man’s land”, adică un ansamblu insuficient definit de reguli, conduite, obiceiuri, tradiții, cutume, tabu-uri și tendințe comportamentale specifice unei culturi, pe care nici una din părți nu le va mai respecta cu exactitate. În niciun caz părțile nu vor acționa exact așa cum ar face-o în aria propriei culturi

Cultura de schimb se manifestă ca o zonă tampon, în care culturile aflate în contact se amestecă și se combină una cu cealaltă. În interiorul acestei zone, nu există reguli și norme obligatorii pentru nici una dintre părți. Totuși, înțelegerea dintre ele poate fi influențată pozitiv sau negativ, prin respectarea sau încălcarea conduitei specifice fiecăreia dintre culturile aflate în contact. Dacă purtăm negocieri și facem afaceri cu un japonez, nu trebuie însă să devenim și noi japonezi. Totuși contractele pot fi mai fructuoase dacă apreciem și respectăm cultura japoneză. Totodată, oricât am fi de dornici să adoptăm cultura partenerului, oricât de mult am vrea să venim în întâmpinarea nevoilor lui de comunicare, nu vom putea abandona complet modul de gândire și comportamentul specific propriei noastre culturi. Nu vom renunța, deci, la valorile esențiale ale culturii proprii, dar vom căuta să înțelegem și să asimilăm ceva din tradiția culturală a partenerului.

Oferirea și primirea de feedback într-un spațiu multicultural

Chiar dacă mulți dintre noi nu se simt tocmai confortabil atunci când trebuie să ofere feedback despre munca colegilor sau a proceselor pe care le folosesc la locul de muncă, această parte are un rol foarte important în îmbunătățirea și soluționarea problemelor cu care ne confruntăm la serviciu și nu numai.  Dacă vorbim de un mediu internațional, unde acest proces se desfășoară între persoane care provin din culturi diferite, atunci această situație poate deveni și mai sensibilă și dificil de aplicat.

Activitatea profesională într-un mediu multicultural prezintă o mulțime de provocări, dar și oportunități. Pe măsură ce organizațiile își extind prezența globală și lucrează cu grupuri de oameni cu background-uri culturale diverse, problema comunicării interculturale capătă un interes major de care depind aproape toate procesele din cadrul unei companii

Felul în care comunicăm rămâne unul dintre sectoarele unde putem cauza o mulțime de neînțelegeri. Particularitățile culturale diferă de la o țară la alta și cel mai adesea sunt greu de detectat deoarece există deseori diferențe între caracteristicile culturale generale și cele individuale care diferă în funcție de personalitatea, experiența profesională și maturitatea fiecărui individ în parte.

În ceea ce privește interacțiunile la locul de muncă, americanii, spre exemplu, sunt percepuți ca fiind direcți și transparenți însă atunci când vine vorba de feedback lucrurile stau cu totul diferit. Aceștia preferă, atunci când lucrează cu persoane din alte culturi, să fie excesiv de pozitivi și nu foarte conciși în semnalarea diverselor situații pozitive sau negative pe care le-au observat, ceea ce poate crea deseori confuzie sau neclaritate în rândul angajaților.  În alte regiuni din lume acest proces este tratat cu totul și cu totul diferit. Spre exemplu un manager thailandez știe că nu este indicat să critice un angajat de față cu ceilalți în timp ce un manager danez va fi cât se poate de sincer și de direct. Francezii sunt instruiți să critice cât se poate de deschis și să ofere feedback pozitiv doar rareori, în timp ce în Germania laudele și aprecierile față de angajați sunt aduse numai atunci când se obțin rezultate extraordinar de bune. La polul opus se situează China unde angajații sunt obișnuiți cu recunoașterea frecventă chiar și a celor mai mici merite.

Un mod inedit de a înțelege felul în care feedback-ul este oferit în diverse culturi este de a observa ce fel de cuvinte sunt utilizate în timpul unei astfel de comunicări. Oamenii care provin din culturi cu un caracter mai direct în privința criticii vor folosi frecvent ceea ce lingviștii numesc ”upgraders” adică acele cuvinte care fac ca feedback-ul să pară mai puternic precum ”absolut” sau ”cu tărie”. De partea cealaltă, culturile mai puțin directe vor folosi ”downgraders”, adică expresii care au rolul de a îmblânzi mesajul critic cum ar fi ”poate”, ”aproape”, ”puțin” sau ”cam”

Sfaturi pentru o comunicare multiculturală de succes

Comunicarea într-un spațiu intercultural poate fi un concept intimidant și adeseori neglijat atunci când cei mai mulți dintre noi de îndreptăm atenția asupra altor aspecte cotidiene care ne captează mult mai mult atenția, indiferent că vorbim de activitățile profesionale sau de cele din timpul liber. Dacă ne dorim să avem succes într-un spațiu multicultural este bine să nu tratăm cu indiferență acest aspect, ci să luăm în calcul o serie de sfaturi care pot avea un efect deosebit de pozitiv în interacțiunea cu oamenii din diverse culturi.

Un prim pas foarte important este să avem mintea deschisă și să rămânem flexibili, lăsând la o parte stereotipiile și ceea ce poate știm despre particularitățile culturale ale interlocutorilor noștri. De asemenea, este foarte important să ne documentăm despre mediul din care aceștia provin pentru a ști mai bine cum să-i abordăm și cum să le satisfacem mai bine nevoile sau cererile pe care aceștia le pot avea. Ascultarea activă este și ea de mare ajutor pentru că le demonstrează celorlalți că sunt luați în considerare și că mesajul lor este recepționat în mod corect și în totalitate, iar atenția către limbajul nonverbal și respectarea unor indicații precum păstrarea contactului vizual cu interlocutorul și menținerea unei atitudini deschise pot oferi celuilalt o impresie pozitivă despre dumneavoastră și despre felul în care participați la conversație.

Practicarea frecventă a acestor indicații poate oferi fără prea mult efort o interacțiune reușită și vă sprijină în conducerea unui proces de comunicare eficient, respectuos și constructiv, indiferent de originile culturale ale persoanelor cu care interacționați.

 

 

Citiți și despre: