Creştere spectaculoasă a afacerilor companiilor care recuperează creanţe

05.10.2015

Companiile care se ocupă de recuperarea creanţelor fac afaceri spectaculoase, pe spatele datornicilor. În ţara noastră există la ora actuală 193 de firme cu acest profil, care au realizat anul trecut afaceri de 194 milioane de lei, conform unei analize realizată de KeysFin pe baza datelor depuse de firmele de management al creanţelor.

“Ai luat un credit de la bancă sau ai făcut un leasing şi nu ai mai plătit o rată? Cu siguranţă ai fost sunat de o firmă de recuperare de creanţe. Dacă pentru clienţi, telefoanele insistente şi vizitele recuperatorilor reprezintă un coşmar, pentru firmele de „colectare a debitelor” reprezintă o afacere extrem de profitabilă”, afirmă reprezentanţii KeysFin.

În perioada 2010-2014, aumărul companiilor specializate în recuperarea datoriilor aproape s-a dublat, dacă în urmă cu cinci ani erau înregistrate 105 firme, în 2012 s-a ajuns la 158, în 2013 la 182, respectiv la 193 în 2014.

Afacerile acestor companii au avansat semnificativ, de la 121,9 milioane de lei în 2010, la 169,4 milioane în 2011, 184,5 milioane lei în 2013 şi 194 milioane lei în 2014. Iar profitul recuperatorilor a avansat de la 19,3 milioane de lei la 2010 la 21,1 milioane în 2014.

În plus, majoritateaa firmelor de recuperare de creanţe se află în zona Bucureştiului, afacerile acestora depăşind 174 milioane de lei.

„Bucureşti-Ilfov a fost şi zona în care s-au acordat cele mai multe credite în timpul Epocii de Aur a Consumului. Dincolo de clienţi, care au avut de suferit de pe urma crizei (reduceri de salarii, concedieri etc.) sau care nu şi-au estimat corect capacitatea de plată ( consecinţă a slabei educaţii financiare), o parte din vină pentru numărul mare de datornici o poartă şi bancherii, care au acordat finanţări cu ochii închişi, vestitul credit cu buletinul fiind poate cel mai bun exemplu”,au explicat analiştii.

Aceştia au explicat că din momentul în care clienţii n-au mai putut să plătească, instituţiile de creditare au căutat să-şi facă curăţenie în bilanţuri şi au vândut portofoliile de credite neperformante firmelor de recuperări.

„Bancherii şi-au acoperit mare parte din aceste credite din dobânzile uriaşe percepute, astfel că le-a fost simplu să scape de datornici. La rândul lor, firmele de creanţe au cumpărat creditele ieftin şi, din marja rămasă, îşi acoperă un profit semnificativ. De pierdut au clienţii care, aflaţi în incapacitate de plată, s-au văzut cu veniturile blocate şi bunurile scoase la vânzare. Legea falimentului personal a venit prea târziu pentru majoritatea”, au mai spus experţii KeysFin.

Cea mai mare firmă pe acest segment este EOS KSI România Srl, care avea anul trecut 590 de salariaţi şi afaceri de 61,1 milioane de lei, cu un profit de aproape 1 milion de lei. Locurile următoare 5 sunt ocupate de Asset Portfolio Servicing Romania Srl, Top Factoring SRL, VS Comunication Srl şi Cycle Eurpean Srl.

“Modul în care se derulează afacerile din sectorul colectării de creanţe ridică destule semne de întrebare. Mulţi clienţi au sesizat autorităţile că sunt hăituiţi de către unele companii, în condiţiile în care activitatea acestora nu este reglementată cu aceiaşi stricteţe cu care se desfăşoară business-urile din sectorul bancar, aflate sub monitorizarea Băncii Naţionale”, conform analizei.

Amalia Postu, avocat partener în cadrul Postu Leonte şi Asociaţii SCA, a explicat că mecanismul cesiunii creanţelor bancare către societăţile specializate de recuperare ascunde, sub aparenţa legalităţii, numeroase nereguli şi încalcări ale legii.

“Cesionarea unui credit bancar reprezintă practic preluarea calităţii de creditor de către societatea de recuperare, în locul bancii, fără însă ca aceasta să îndeplinească toate condiţiile legale pentru a fi creditor într-un contract de credit, aspect de natură a atrage nulitatea cesiunii”, a mai spus avocatul. Astfel încât creanţa cesionată îşi pierde calitatea de creanţă bancară, între noul creditor şi debitor intervenind un nou raport, de o altă natură juridică. În practică însă, bancile nu solicită niciodată acordul clienţilor, aceştia fiind doar înştiinţaţi cu privire la cesiune”, a detaliat aceasta.

Românii au la îndemână, pentru a se apăra, câteva mecanisme legale, fie pe latură civilă, fie pe latură penală.

 

“În materie civilă, as preciza invocarea nulităţii cesiunii pentru argumentele expuse anterior. De asemenea, fiecare client ar trebui să verifice dacă nu se află în situaţia în care creanţa a fost prescrisă, iar în caz afirmativ, se poate apăra invocând instituţia prescripţiei, nemaiexistând obligaţia legală de a achita sumele pretinse”, a spus Amalia Postu.

Aşadar, cum piaţa recuperării de creanţe nu este supravegheată şi nu are o lege proprie de funcţionare, firmele au libertatea de acţiona după cum doresc. Firmele de recuperări îşi asumă, prin acest document, că nu vor folosi forţa, ameninţările cu sancţiuni inexistente sau care nu pot fi consecinţa a actelor/faptelor debitorului sau a altor acţiuni care atentează la demnitatea debitorului, că nu vor folosi un limbaj vulgar sau alte metode menite să hărţuiască debitorul.

„Faptul că firmele de recuperare şi-au asumat aceste menţiuni înseamnă că au existat sau există astfel de practici în piaţă. Rămâne ca, dincolo de codul deontologic asumat, ca şi Parlamentul să reglementeze legal practicile din piaţă, în aşa fel încât relaţia dintre clienţi şi firme să se desfăşoare normal, cel puţin ca cea din mediul bancar”, au mai spus analiştii KeysFin.

De exemplu, apelurile şi vizitele recuperatorilor pot fi făcute în zilele lucratoare doar între orele 8:00 şi 21:00, iar sâmbăta doar între 9:00 şi 14:00.

Codul mai prevede, printre altele, că datornicii pot face reclamatii cu privire la creante sau cesiunea de creante, acestea urmand sa fie rezolvate în cel mult 30 de zile de la primire.

 

 

Citiți și despre: