Cu ce probleme economice se va confrunta România în 2015?

06.01.2015

În 2015, ţara noastră se va confrunta, la nivel economic, cu două tipuri de provocări. Este vorba de indentificarea unor soluţii pentru rezolvarea unor probleme mai vechi, conexe nivelului structural, şi de evitarea principalelor riscuri care se prezintă la orizont, precum scăderea preţului petrolului, presiunile deflaţioniste la nivel global şi posibilele turbulenţe geopolitice din regiune, conform unei analize Tradeville.

Aşadar, sunt şanse mari ca preţul petrolului să continue să se reducă şi în acest an, fapt care va avea un impact negativ pentru companiile petroliere şi, inclusiv, pentru producătorii de energie. În schimb, efectul va fi unul pozitiv pentru afacerile care folosesc petrolul şi derivatele acestuia ca materie primă, ori combustibil, şi pentru industriile energo-intensive.

„Totuşi, cotaţii mai reduse ale energiei contribuie pe termen scurt la înrăutăţirea fenomenului de reducere a preţurilor (deflaţie) ce afectează o serie de economii importante la nivel global (UE, Japonia, China), ceea ce tinde să accentueze presiunile negative în privinţa creşterii economice”, a explicat Ovidiu Dumitrescu, CFA, director general adjunct, Tradeville.

Acesta a mai spus că în condiţiile în care Uniunea Europeană este principala piaţă de desfacere pentru produsele de export ale ţării noastre, acest lucru nu este neapărat unul îmbucurător.

BCE – Program masiv de stimulare monetară

Riscul asociat reducerii cotaţiilor petrolului este totuşi contrabalansat de creşterea probabilităţii unui program masiv de stimulare monetară care ar urma să fie lansat în acest an de Banca Centrală Europeană.

Istoria recentă ne arată că principalele beneficiare ale unui astfel de program nu sunt economiile din zona euro, ci cele de la periferia UE, care, ca şi în cazul României, au o rată de creştere superioară mediei Uniunii Europene.

Elementul geopolitic, cel mai greu de controlat

Elementul geopolitic este, însă, cel mai greu de controlat. Astfel, după prăbuşirea rublei şi înrăutăţirea condiţiilor de trai pentru unii dintre cetăţenii Rusiei, nivelul de adversitate între aceasta şi membrii NATO a crescut, în timp ce în Ucraina situaţia este în continuare dificilă.

Analiştii Tradeville au explicat că deşi ţara noastră nu ar trebui să fie afectată la nivel fundamental, mulţi investitori ar putea evita regiunea din care face parte şi România, până la dispariţia tensiunilor militare.

„Chiar şi pentru investitorii care îşi vor direcţiona capitalurile spre Europa de Est, orice investiţie va implica o primă de risc sporită, dar, din fericire, România se află sub umbrela NATO şi este bine integrată în UE”, a spus Ovidiu Dumitrescu.

Problemele structurale

În ceea ce priveşte problemele structurale cu care se confruntă România, acestea ţin de nivelul de ocupare scăzut, sporul natural negativ şi infrastructura deficitară.

„Doar un sfert sau o cincime din populaţie produce venituri din care se asigură serviciile publice (sănătate, drumuri, servicii de urgenţă, asistenţă socială etc.), astfel că o revizuire a sistemelor de asistenţă socială, alături de programe serioase de reorientare şi recalificare profesională sunt imperative în acest sens. Ele nu vor rezolva întru totul acest neajuns al economiei noastre, dar ar trebui să ajute în mod semnificativ la îmbunătăţirea volumului de venituri publice şi, mai ales, a nivelului general de trai”, se arată în analiza Tradeville.

Sporul natural negativ este o problemă cu care se confruntă întreaga Uniune Europenă, în special regiunea de vest, dar care se manifestă şi în România, cauza cea mai probabilă fiind reprezentată de calitatea vieţii.

Infrastructura deficitară

Totodată, infrastructura deficitară se referă inclusiv la sistemul public destul de ineficient, precum gradul de absorbţie slab al fondurilor europene, problemele în colectarea taxelor şi impozitelor, un sistem medical de care sunt nemulţumiţi atât bolnavii, cât şi personalul sanitar.

De asemenea, se referă şi la infrastructura de trasport sau reţeaua electrică şi de utilităţi publice, sisteme care sunt, prin excelenţă, apanajul autorităţilor publice. Prin urmare soluţia ar trebui să vină din partea lor, o combinaţie de fonduri europene şi sume colectate prin intermediul pieţei de capital putând să asigure „combustibilul necesar”, care ar putea funcţiona ca un catalizator pentru schimbări pozitive majore în economia ţării.

„Este puţin probabil ca aceste probleme să fie rezolvate în mod durabil în 2015, însă putem spera măcar în întreprinderea unor măsuri care să arate că ţara este în mod serios preocupată de rezolvarea acestor deficienţe structurale majore”, concluzionează directorul adjunct al Tradeville.

Citiți și despre: