Cu ce riscuri se confruntă companiile din telecom în acest an

20.05.2014

Noile tehnologii determină o schimbare a modului de business al operatorilor din telecomunicaţii, aceştia fiind nevoiţi să îşi repoziţioneze afacerile, potrivit unui studiu realizat de EY.

Astfel, dacă aceste companii nu se adaptează la schimbările tehnologice riscă să nu valorifice oportunităţi majore de creştere.

„Această provocare, alături de incertitudinile privind mediul de reglementare, protecţia datelor şi flexibilitatea organizaţională reprezintă riscurile şi oportunităţile cu care se confruntă operatorii din telecomunicaţii în acest moment. Aceste provocări trebuie văzute şi în contextul în care ratele de profitabilitate ale operatorilor din Europa sunt în scădere sau stagnează, din punctul de vedere al rentabilităţii asupra capitalului investit”, se precizează în raportul EY – Top 10 risks in telecommunications 2014

Pentru a se putea adapta la noile tehnologii, flexibilitatea organizaţională este foarte importantă pentru jucătorii din această industrie.

Există încă multe provocări structurale

În plus, deşi în acest sector încep să se vadă semnele redresării economice de la nivel global, există încă multe provocări structurale.

Studiul mai arată că operatorii au rămas, în mare parte, competitivi în timpul recesiunii printr-o poziţionare defensivă, dar există la ora actuală o aşteptare ca industria de telecom să genereze noi modele de business în contextul noilor tehnologii care să conducă la noi fluxuri de creştere.

“Evoluţia constantă a lanţurilor valorice forţează industria să colaboreze mai strâns cu jucătorii OTT. Furnizorii de servicii OTT au creat mai multe alternative atrăgătoare la ofertele tradiţionale precum mesageria mobilă, mai interactivă, faţă de serviciile SMS standard. Provocarea pentru jucătorii din telecom este alegerea între replicarea acestor oferte ale competiţiei prin dezvoltarea de aplicaţii proprii sau crearea de parteneriate cu aceşti jucători mai noi, pentru oferirea unei experienţe mai bogate consumatorilor. Cu cât operatorii aşteaptă mai mult să intre într-un anumit segment, cu atât costul de oportunitate este mai mare“, a afirmat Bogdan Ţenu, Senior Manager, Departamentul de Asistenţă în Tranzacţii, EY România.

Presiunea sistemului de reglementare

Pe locul doi în topul riscurilor din acest an se află presiunea sistemului de reglementare. Astfel, pe măsură ce operatorii caută să atingă un grad mai mare de eficienţă de scală prin intermediul unor structuri de piaţă mai raţionale.

„În acelaşi timp, incertitudinile permanente ale mediului de reglementare din SUA cât şi din Europa legate de reglementările privind  neutralitatea reţelei continuă să submineze capacitatea industriei de a-şi consolida planurile de business pe termen lung”, se mai precizează în studiul EY.

Încrederea în operatorii din telecom a scăzut

O altă provocare este reprezentată de recâştigarea încrederii prin intermediul politicilor de protecţie a datelor şi de securitate, în condiţiile în care încrederea în prestatorii de servicii a scăzut brusc în cursul anului

„Operatorii trebuie să se asigure că pot face faţă unui mediu de conformitate în schimbare în timp ce îşi redefinesc relaţiile cu clienţii, cât şi cu partenerii de afaceri”, au explicat reprezentanţii EY.

Astfel, este nevoie de acţiuni proactive în privinţa problemelor de confidenţialitate şi de securitate, dezvoltate împreună cu partenerii şi factorii de decizie, astfel încât noile cereri privind suveranitatea datelor, protecţia datelor cu caracter personal şi securitatea cibernetică – care pot varia în funcţie de localizarea geografică – să poată fi rezolvate pe termen lung. 

Potrivit raportului EY, principalele 10 riscuri de business pentru sectorul telecom în 2014 sunt următoarele:

  1. Eşuarea în definirea de noi roluri în contextul ecosistemelor în evoluţie din industrie;
  2. Lipsa de certitudine în privinţa reglementării în cazul noilor structuri din piaţă;
  3. Ignorarea noilor imperative în privinţa securităţii şi a caracterului privat al datelor;
  4. Eşuarea procesului de îmbunătăţire a agilităţii organizaţionale;
  5. Integritatea deficitară a datelor care să poată stimula creşterea şi o eficienţă mai bună;
  6. Măsurarea ineficientă a performanţei care să poată determina execuţia;
  7. Eşuarea în valorizarea clienţilor;
  8. Incapacitatea de a extrage valoare din activele din reţea;
  9. Definirea inconsistentă a agendei de creştere anorganică;
  10. Eşuarea în identificarea unor căi de inovare.

 

Citiți și despre: