Cum au evoluat salariile în ultimii ani?

30.10.2013

Criza economică a presupus pentru toate domeniile și sectoarele de activitate salarii înghețate în cel mai bun caz sau drastic micșorate de cele mai multe ori. Situația a început să fie una favorabilă în ultimii ani, deși efectele crizei economice încă se resimt, nivelul salarial a început să crească sau măcar să se stabilizeze în multe domenii.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în luna iulie 2013, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 2259 lei, cu 1,8% mai mare decât în luna iunie a anului curent. Câştigul salarial mediu nominal net a fost de 1635 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 29 lei (+1,8%). Domeniul cu valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net este extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (4017 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (881 lei).

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat:

  • între 10,0% şi 11,0% în transporturi pe apă, extracţia cărbunelui superior şi inferior, fabricarea altor mijloace de transport;
  • între 7,0% şi 9,0% în cercetare-dezvoltare, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, colectarea şi epurarea apelor uzate, industria metalurgică, alte activităţi extractive, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, captarea, tratarea si distribuţia apei;
  • între 5,0% şi 6,5% în alte activităţi industriale n.c.a., producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, distribuţia apei; salubritate gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, industria construcţiilor metalice şi a produselor din metal, exclusiv maşini, utilaje şi instalaţii.

Cheltuieli prea ridicate

Cu toate că nivelul salariilor a început să crească, mai bine de 85% dintre români spun că nu reuşesc să acopere cheltuielile lunare din salariu şi mai puţin de jumătate dintre ei sunt de părere că se încadrează în salariu destul de des – potrivit unui studiu comandat de Provident Financial România şi realizat de Novel Research.

La cercetare au luat parte 1.000 de oameni, dintre care 7% spun că nu reușesc niciodată să se încadreze în veniturile lunare,  15% spun că reușesc rar acest lucru, iar 34% spun că există perioade în care salariul nu este de ajuns. Soluția? Îndatorarea. Doar 10% dintre români nu recurg la datorii pentru a trăi de la o lună la alta.

România, în topul creșterii impozitelor

Nici nu este de mirare faptul că românilor nu le ajunge salariul pentru trai. România, Franța și Portugalia sunt țările membre ale Uniunii Europene cu cele mai mari creșteri ale impozitelor. Ne aflăm așadar la un nivel foarte înalt în continuă creștere din 2009, ca o consecință a politicilor de reducere a deficitelor publice.

TVA-ul a înregistrat ceamai mare creștere după criza financiară, de la o medie de 19,4% în 2008, la aproape 21,5 la sută.

Ultimul loc în EU privind averile

Activele financiare nete au crescut cu 0,6% în România anul trecut. Asta înseamnă că este cel mai slab ritm din Europa Centrală şi de Est, se arată într-un comunicat Allianz. Țara noastră se plasează pe locul 42 din 52 de ţări într-un top al activelor financiare nete acumulate de populaţie, cu o medie de 2.327 euro pe locuitor, cea mai redusă din UE. Averea financiară netă a românilor este așadar mult mai jos faţă de cifrele înregistrate în Letonia (2.918 euro), Bulgaria (4.460 euro pe locuitor), Lituania (4.873 euro), Slovacia (5.009 euro), Polonia (5.221), Ungaria (6.534 euro), Croaţia (6.791 euro), Estonia (7.674 euro) sau Cehia (10.096 euro).

Elveţia este pe primul loc în clasamentul din acest an, cu o avere financiară netă de 141.895 euro pe locuitor, urmată de SUA (100.710 euro), Japonia (83.610 euro), Belgia (73.520 euro), Olanda (68.760 euro), Canada (66.550 euro), Singapore (66.400 euro), Taiwan (65.080 euro), Marea Britanie (58.905 euro), Australia (57.400 euro), Suedia (54.065 euro), Danemarca (53.370 euro), Israel (43.390 euro), Italia (45.770 euro), Franţa (44.310 euro), Austria (41.985 euro), Germania (41.950 euro), Irlanda (29.980 euro), Portugalia (20.930 euro) şi Coreea de Sud (19.180 euro).                

Soluția: al doilea serviciu

Din ce în ce mai mulți români recurg la al doilea serviciu pentru a-și acoperi cheltuielile lunare. Specialiștii din piața muncii spun că sunt categorii de salariați, precum cel din domeniul sanitar sau artistic, dar și profesori sau ingineri, care au recurs la al doilea job part-time pentru a-și rotunji veniturile.

Statisticile oficiale arată că peste 400.000 de oameni au cel puțin două servicii, iar acestea sunt doar datele oficiale, pentru că inspectorii Inspectoratelor Teritoriale de Muncă spun că munca la negru încă se practică în România. De frică să nu afle managerii că lucrează la concurență sau pur și simplu pentru a scăpa de taxe și de impozite, mulți recurg la muncă fără documente legale.

Doar la finalul lunii septembrie nu mai puțin de 281 de persoane care munceau la negru au fost depistate de către inspectorii de muncă. În patru zile de controale la nivel național (între 23 și 27 septembrie 2013), verificările s-au lăsat cu amenzi totale de 3.768.800 de lei.

Unele companii și-au făcut chiar o obișnuință din a angaja oameni fără nicio formă legală. “Pentru primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără forme legale de angajare au fost înaintate 11 propuneri de cercetare penală. Pentru 56 de persoane fizice s-au aplicat sancţiuni contravenţionale pentru că au acceptat să muncească fără a avea încheiate contracte individuale de muncă. Dintre acestea, 10 erau din judeţul Braşov”, se arată într-un comunicat oficial al Inspecției Muncii.

1,19 pensionari / salariat

Statisticile Ministerului Muncii arată că numărul pensionarilor la finalul lunii iunie anul curent a fost de 5,244 milioane, în scădere cu 73.100 persoane faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut şi cu 42.310 persoane faţă de sfârşitul lunii decembrie 2012.

Dacă vom compara cifrele de mai sus luând în considerare faptul că numărul de salariați este de 4.382.200 la sfârşitul lunii iunie anul curent, asta înseamnă că în România sunt 1,19 pensionari la un salariat.

Din total, 89,92% erau pensionari de asigurări sociale de stat (4.679.621 persoane) şi 10,77% pensionari agricultori (564.990 persoane).

La aceștia se adaugă și cei care trăiesc din ajutoare de la stat sau cei cu venituri speciale, așadar cifrele sunt, în realitate, altele, un salariat susținând mai multe persoane.

 

 

 

Citiți și despre: