Cum schimbă proiectul BEPS legislaţia fiscală?

09.06.2015

Chiar dacă ţara noastră se află într-un proces amplu de rescriere a Codului fiscal, schimbările nu se opreasc aici, deoarece pe plan internațional există o inițiativă de amploare care va modifica radical modelul de business al companiilor multinaționale.
Este vorba de proiectul BEPS, care reprezintă o mobilizare fără precedent a țărilor OECD/G20. Proiectul înaintează într-un ritm alert și care în scurt timp va redefini principiile fiscalității în domeniul impozitelor directe.

Planul vizează recomandări privind modificări la nivelul tratatelor de evitare a dublei impuneri, legislației domestice a statelor, precum și altor instrumente internaționale privind schimbul de informații.

Planul de acțiune reprezintă un set de 15 acțiuni menite să reducă fenomenul de mutare artificială a profiturilor în jurisdicții în care sistemul fiscal de impozitare este favorabil.

„Contextul în care a apărut această inițiativă are aspecte legislative, economice și de etică. Din punct de vedere legislativ, la nivel internațional legislația nu a ținut pasul cu globalizarea, în special în sfera mediului digital. Problema economică este reprezentată de diversele măsuri economice unilaterale adoptate de state, în contextul crizei economice, pentru a proteja interesul economic național. Acestea pot conduce la dubla impozitare pentru companiile care desfășoară tranzacții tansfrontaliere. Din punct de vedere etic, prin acces la informații și globalizare, companiile multinaționale dispun de resursele necesare pentru a-și structura activitățile astfel încât să își optimizeze într-un mod legal impozitele plătite la nivel de grup”, a afirmat Daniel Petre (foto), Director servicii fiscale, Impozite directe în cadrul Deloitte România.

Corelarea impozitării profiturilor cu locul unde au fost generate

Proiectul BEPS își propune corelarea impozitării profiturilor cu locul unde au fost generate, respectiv locul în care a fost generată valoarea adăugată, evitarea dublei ne-impuneri și transferul artificial al profiturilor în jurisdicții cu impozitare favorabilă, consolidarea regulilor în domeniul prețurilor de transfer, inclusiv cerințele de documentare și dezvoltarea mecanismelor de soluționare a divergențelor în domeniul fiscal.

Acestea se vor realiza prin modificări ale legislațiilor naționale, convenției Model OECD de evitare a dublei impuneri și în consecință a convențiilor bilaterale încheiate între state, ghidul OECD privind prețurile de transfer, dezvoltarea unui nou instrument juridic multilateral pentru implementarea noilor măsuri, la care țările vor adera voluntar.

„Planul de acțiuni BEPS constă într-un set de 15 acțiuni. Acesta nu vizează modificarea cotelor de impozitare, ci modalitatea de atribuire/alocare a profiturilor (bazei impozabile) între jurisdicții. Planul de Acțiune BEPS include prevederi specifice atât cu privire la pașii ce trebuie urmați în vederea implementării măsurilor, cât și cu privire la termenii de implementare și resursele ce pot fi utilizate în acest sens. Măsurile și recomandările Planului de acțiuni BEPS au fost dezvoltate printr-un proces de consultare a autorităților cu mediul de afaceri (companii și consultanți). Deși nu este membra OECD, România ia parte la discuțiile privind măsurile propuse în cadrul Planului de Acțiuni BEPS. Având o economie strâns legată de economia mondială și poate chiar dependența de investițiile străine directe, România va fi impactată de măsurile propuse de Planul de acțiuni BEPS. În ceea ce privește domeniul prețurilor de transfer, Codul Fiscal face referire directă la Ghidul OECD privind Prețurile de Transfer și astfel, orice modificare adusă acestuia prin Planul de Acțiuni BEPS va fi preluată implicit în legislația națională”, spune Ciprian Gavriliu, Director servicii fiscale, Prețuri de transfer în cadrul Deloitte România.

În urma modificărilor legislative propuse, impactul acțiunilor va fi resimțit la nivelul mediului de afaceri, al statului, al autorităților fiscale și companiilor multinaționale.

„€œAlocarea profiturilor în funcție de locul unde se desfășoară în principal activitățile economice va duce la creșterea bazei impozabile în România, în special în ceea ce privește următoarele aspecte: economia digitală și activități auxiliare, finanțare și active intangibile. Profiturile generate de companiile care desfășoară activitate pe teritoriul României exclusiv prin mijloace digitale, fără prezența fizică (sediu sau angajați) vor fi impozitate ținând cont de vânzările generate către clienți din acel stat. De asemenea, vor fi introduse noi reguli mai stricte de deducere a costurilor de finanțare. Remunerarea activelor intangibile ar trebui să fie corelată cu locul unde se desfășoară activitățile care creează valoare adăugată. Astfel, impozitarea se va face în funcție de substanță economică, și nu doar de dreptul de proprietate/deținere a activelor necorporale”, a declarat Daniel Petre.

În plus, vor fi introduse noi reguli prin prisma impozitului pe profit, prețuri de transfer și impozit cu reținere la sursă în vederea implementării măsurilor propuse de Planul de acțiuni BEPS.

Schimbări în abordarea analizelor de risc

Noile reglementări de care vor dispune autoritățile fiscale vor genera implicit schimbări în abordarea analizelor de risc a contribuabililor în vederea derulării controalelor fiscale.

„œNoile reguli implementate în urma Planului de acțiuni BEPS pot conduce la restructurări ale activităților desfășurate de companiile multinaționale. Noile reguli vor necesită o analiză a procesului de creare de valoare adăugată în cadrul lanțului de companii, alocării de riscuri și capital, precum și a dezvoltării și utilizării de active intangibile”, a mai precizat Daniel Petre.

 

 

Citiți și despre: