Domeniile cu cel mai mare risc de insolvenţă în 2017

10.03.2017

Industria și construcțiile devin din ce în ce mai vulnerabile, conform unei analize realizate de specialiștii în Analiză și Prognoză ai CITR. Din aceste domenii provin deja 54% și, respectiv, 15% din totalul activelor imobilizate ale companiilor cu cereri de insolvență înregistrate anul acesta.

Aşadar, la finalul lunii februarie, 120 de companii, fiecare cu active de peste un milion de euro, aveau deja cereri de insolvență pe rolul instanțelor. Numărul cumulat al angajaților acestor societăți se ridică la 20.000, iar cifrele lor de afaceri însumează peste 1,5 miliarde de euro. Dintre acestea, majoritatea activează în industrie.

Mai exact, acest domeniu deține în prezent 54% dintre activele imobilizate ale celor 120 de companii, 48% din numărul lor total de angajați și un sfert din cifra de afaceri cumulată.

„Starea acestui sector e puternic influențată de piața producătorilor de energie alternativă, care e în continuare în dificultate; gradul ei de vulnerabilitate e strâns legat de reglementările legislative și de cotele de acordare a certificatelor verzi”, precizează Andreea Cionca-Anghelof, asociat coordonator CITR.

Un semnal de alarmă

În plus, potrivit analizei, un semnal de alarmă vine și dinspre sectorul construcțiilor. Dintre cele 120 de societăți cu cereri de insolvență pe rol, construcțiile înseamnă 15% din activele imobilizate ale acestora, 38% din cifra de afaceri cumulată și 15% din numărul total al angajaților.

De asemenea, şi sectorul bancar se confruntă cu dificultăți, din cauza mai multor factori: aglomerarea din piață, tipurile de operațiuni similare pe care le oferă și, în ce privește majoritatea acestora, cotele de piață prea reduse pentru a fi rentabile la un nivel competitiv.

„În timp ce băncile puternice își vor continua consolidarea, în special prin fuziuni și achiziții, cele care nu pot implementa această soluție și nici nu pot susține continuarea activității pot recurge la formula transferului de active și falimentul părții reziduale, la rezoluția bancară sau, în ultimă instanță, la insolvența bancară”, apreciază CITR.

Însă, analiștii nu se așteaptă la eșecul soluțiilor controlate, datorită interesului ridicat al investitorilor față de acest sector. În ultimă instanță, mandatul de intervenție al reglementatorului este puternic, iar resursele sale sunt solide. Cu toate acestea, nu se poate exclude scenariul unui eșec major de guvernanță corporativă la nivelul unor bănci, în special în cazul unor evoluții economice naționale dramatice în țara de origine a acționarului.

Companiile de stat

În ceea ce priveşte companiile de stat, specialiștii CITR estimează că își vor crește gradul de vulnerabilitate în 2017. Din anul 2012, peste o sută de manageri privați au încercat rentabilizarea și eficientizarea marilor societăți aflate în proprietatea statului, așa cum fusese convenit cu Fondul Monetar Internațional încă din 2011.

„După eșecul acestui tip de administrare și pe fondul acumulării de datorii, CITR punctează că insolvența acestor companii de stat nu e mai o opțiune, ci o stare de fapt. Această tendință s-a evidențiat încă de la începutul anului trecut, odată cu intrarea în insolvență a CET Govora, urmată de deschiderea procedurii de insolvență a RADET și ELCEN în cea de-a doua jumătate a lui 2016”, se mai arată în analiză.

Numărul insolvenţelor

Comparativul cu anul trecut, numărul insolvențelor rămâne în scădere, dar companiile cu impact asupra economiei continuă să se confrunte cu dificultăți financiare.

În 2016, 8.371 de societăți au intrat în insolvență în România. Dintre acestea, 205 au fost societăți de impact, cu active imobilizate de peste un milion de euro, o cifră de afaceri cumulată de 2,2 miliarde de euro și aproximativ 30.000 de angajați. Cea mai mare pondere în cadrul activelor imobilizate a societăților de impact au avut-o industria (46%) și serviciile (24%). În ce privește procentajul din cifra de afaceri cumulată a celor 205 de companii, industria și serviciile dețin câte 31%, fiind urmate de agricultură cu 21%, comerț cu 12%, construcții și real estate cu 5%.

Principalele cauze comune ale insolvenței au fost, anul trecut, deficiențele de management intern, în special privind măsurile de restructurare, identificate și implementate precar sau prea târziu. În plus, s-a evidențiat și dependența societăților de un număr restrâns de clienți și neîncasarea creanțelor de la aceștia, dependența companiilor de contractele cu unitățile bugetare – alocări bugetare reduse pentru lucrări noi și pentru lucrări deja contractate și diminuarea semnificativă a veniturilor, necorelată cu reducerea în aceeași proporție a costurilor.

 

 

Citiți și despre: