Expo Conferinţa RO.aliment: Cum promovăm produsele românești?

22.06.2016

Expo Conferinţa „Produsul Românesc şi valoarea lui pe piaţa”, organizată de revista RO.aliment, a avut loc în perioada 15 – 16 iunie a avut loc la Hotel Sport din Poiana Brașov. Pe parcursul acestor două zile, reprezentanți ai autorităților, peste 200 de specialiști, aproximativ 100 de companii din industria de profil și reprezentanții asociațiilor și organizațiilor din industria alimentară au avut un dialog deschis despre politici alimentare, despre plusurile și minusurile Legii 321, dar și despre eficientizarea și optimizarea lanțului scurt producător – procesator – retailer.

Prima ediție a evenimentului a reprezentat un bun prilej prin care reprezentanții autoritatilor, producători, procesatori, furnizori de tehnologii și servicii, au putut discuta pe tema problemelor actuale. „Cum definim şi promovăm produsul românesc”, „Contextul regional și mondial în care evoluează produsul românesc”, „Ultimele inovații tehnologice sau de reducere a costurilor” ori „Cadrul legislativ românesc și european care ne omoară sau ne ridică afacerile” au fost doar câteva din punctele importante ale agendei evenimentului.

George Scarlat, deputat în Comisia de Agricultură a afirmat că Legea 321 a fost una dorită și chiar dacă nu este o lege perfectă are optimismul că lucrurile se vor îndrepta în România, chiar dacă au fost și sunt voci care au spus că trebuia dată acum 10 ani și nu trebuiau lăsate supermarket-urile să intre în localitățile mici.

“Surpriza este că legea este contestată din rândul producătorilor, chiar dacă cele mai multe amendamente au fost făcute de către fermieri și producători. Să nu uităm că toată lumea lumea s-a bucurat de intrarea marilor lanțuri comerciale pentru că putea să își facă în mod civilizat cumpărăturile. La ora actuală acestea ocupă un procent de 60% din piața de desfacere a produselor agroalimentare. Trebuie să recunoaștem că avem nevoie de aceste metode de desfacere a produselor chiar dacă condițiile comerciale sunt foarte dure. Am început în Comisia de Agricultură discuțiile pe modificarea legii 566 privind cooperativele agricole de producție a produselor agricole și până la sfâșitul acestei sesiuni vrem să dăm votul să meargă în plenul Camerei”, a precizat acesta.

Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România a declarat că în în 2014 prețul mediu de achiziție a laptelui era de 1,30 lei/litru și TVA-ul era 24%.

“Astăzi suntem cu 70 – 80 de bani la poarta fermei, iar TVA-ul este 9%, dar la raft tot 4,5 lei. Cine câștigă atât de mult din acest lanț? Nu este numai problema României este o problemă la nivel european. Am reușit să discutăm aspecte ale legii pe care suntem, noi, văcarii, supărați faptul că toate produsele alternative care fac o mare presiune pe piață, să le scoatem în afara raftului de lactate. Nu avem încă definiția etichetei, nu putem să spunem brânză din soia pentru că folosim niște cuvinte cu scopul de a deturna clar consmatorul de la realitatea produsului”, a explicat acesta.

Întrebat dacă va scadea prețul la raft o dată cu intrarea în vigoare a acestei legi și cine va suferi mai mult producătorul, procesatorul, consumatorul sau comericiantul, Dorin Cojocaru, președinte APRIL a declarat că nu vrea să comenze preţurile.

Doctorul Robert Chioveanu a susținut o prezentare despre principiile trasabilităţii lanţului alimentar.

„Avem nevoie de trasabilitate deorece aceasta reprezintă un mecanism de răspuns la potenţialele riscuri care se pot ivi in alimente şi nutreţuri, pentru a asigura că toate produsele alimentare din Uniune sunt adecvate consumului uman. Este vital ca atunci cand autoritatile nationale sau operatorii din domeniul alimentar identifică un risc, aceştia să fie in masura să o urmarească inapoi la sursă, pentru a putea izola problema intr-un timp cât mai scurt şi a preveni afectarea consumatorilor prin aceste produse contaminate. Mai mult, trasabilitatea permite retrageri ţintite si oferirea de informaţii precise consumatorilor, minimalizând efectele nedorite asupra comerţului”, a precizat Chioveanu.

De asemenea, Elena Tatomir, director general la Direcția Generală de Politici Agricole și Strategii din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a spus că ministerul a susținut adoptarea acestui act normativ 321 pentru a da posibilitatea producătorilor de pe lanțul scurt de valorificare și să intre cât mai intens pe piața supermarket-urilor.

“A fost o dispută între producători și retaileri în ceea ce privește comercializarea produselor. Credem că este benefic, atât pentru producătorii agricoli care își doresc să își vândă produsele, cât și pentru piața produselor autohtone în general de a avea o relație mai prietenoasă cu retailerii și cu niște prevederi contractuale mult mai benefice pentru producători, să aducă produsul românesc la raft. Interesul este al tuturor să pătrundă pe piață, să își valorifice produsele. Și consumatorii au de câștigat pentru că având o etichetare și o prezentare care să valorifice locul de proveniență a acestor produse pot avea convingerea că au produse direct de la producători”, a precizat Elena Tatomir.

În plus, Sesiunea Business Academy a adus în prim plan prezentări despre ultimele cercetări şi inovaţii din domeniu, detalii despre secretele construirii unei echipe solide, modele de management, marketing, gândire creativă, leadership, studii de piaţă, etică alimentară, cercetare şi multe altele.

Un moment special al Expo Conferiței RO.aliment a fost “Ora de bun gust” în care cei prezenți au putut degusta cele mai interesante, inovatoare și gustoase produse românești.

Astfel, produsele din concurs au fost jurizate de un juriu de specialitate format din Dorin Cojocaru – Președinte APRIL, Gabriela Garban – Manager Calitate Selgros, Maria Turtoi – prof. Dr. Universitatea UGAL, Daniela Paraschiv – Director General Chr Hansen Romania, Dana Pop- Dr. Ing. Industria alimentara. Jurații au luat în calcul trei categorii de criterii: gust și miros, caracteristici specifice fiecărei grupe (textură, limpiditate, palatabilitate, etc), aspect și raport calitate/preț.

Câștigătorii trofeului “Gustul Ales” au fost următorii pe categorii:

1. Produse lactate – cașcaval
Trofeul Gustul Ales – Fermele Ado
Premiul special – Lactate Brădet
2. Prouduse lactate acidofile
Trofeul Gust Ales – Fermele Ado
3. Produse din carne – fiert afumate
Trofeul Gustul Ales – Cris-Tim
4. Legume fructe procesate – dulceață
Trofeul Gustul Ales – Piccolo Angelo
5. Legume fructe procesate – zacuscă
Trofeul Gustul Ales – Dulceața lu’ Răzvan
6. Produse din pește – salată de icre
Trofeul Gustul Ales – Doripesco

Premii de excelență au fost acordate pentru Luna Solai (recent premiat si la Bruselles) și Simonzid – Lapte de măgăriță. Juriul a hotărât și două premii speciale pentru sucul de mere produs de cei de la Sucuri Profrutta și pentru Cidru Alan Clarks.

 

 

Citiți și despre: