De ce România se confruntă constant cu crize ale medicamentelor. Țara noastră se confruntă constant cu crize ale medicamentelor, iar principalul motiv pe care atât autoritățile cât și asociațiile de clienți îl invocă este reprezentat de exportul paralel de produse farmaceutice. Se cunoaște mai puțin însă ce presupune acest export paralel, ce înseamnă sau de ce autoritățile nu iau nicio decizie pentru a-l stopa. Problema este una controlată, însă această criză a medicamentelor își are originea într-o inițiativă ce ar trebui să aibă efecte pozitive, mai exact, medicamente ieftine pentru pacienții români.
O dată la câteva luni, asociațiile de pacienți trag semnale de alarmă că diverse tratamente, fie că este vorba de cele pentru cancer sau pentru diverse boli rare, lipsesc atât din farmaciile, cât și din spitalele din România. Această lipsă de medicamente, care afectează câteva mii de români, determină autoritățile să ia măsuri prin care se suplimentează stocurile de medicamente, însă aceste „rezolvări” nu au efect pe termen lung.
Motivul? Și răspunsul la această întrebare se oprește de „bariera” exportului paralel de medicamente.
În România, există pacienți care nu pot beneficia de tratament din cauza lipsei medicamentelor, multe plecând în alte țări ca urmare a fenomenului de export paralel
Ce este exportul paralel de medicamente?
Precum se întâmplă în majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene, și în România medicamentele compensate și gratuite au prețuri reglementate. Conform legilor în vigoare, țara noastră prevede că prețurile la produsele farmaceutice să fie situate la nivelul minim european.
Așadar, în România, prețurile medicamentelor sunt situate la nivelul minim din 12 state europene, ajungându-se astfel la o diferență considerabilă între costul unui produs farmaceutic vândut în România și același medicament comercializat în alt stat al Uniunii Europene, cum ar fi, de exemplu, Polonia, Slovacia și chiar Bulgaria.
Conform legislației UE însă, la care România este membră, trebuie respectat principiul liberei circulații a mărfurilor. Așadar, din punct de vedere legal, nu se poate interzice ca un medicament cumpărat de un distribuitor din România să fie vândut în alt stat UE.
Și mai explicit, distribuitorii aduc în țara noastră medicamente cu preţul mic impus de stat şi le revând ulterior ţărilor din Uniunea Europeană cu un preţ mai mare.
Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) a realizat anul trecut o listă cu medicamentele care se duc către export paralel şi care nu se mai regăsesc în farmaciile din România:
Adalat – pentru tratamentul hipertensiunii arteriale
Amaryl – pentru tratamentul diabetului zaharat de tip 2
Ampicilină – antibiotic
Arcoxia – afecțiuni ale articulațiilor, reumatism
Azarga – pentru tratamentul glaucomului
Baraclude – pentru tratamentul hepatitei B
Betaloc(r)zok – pentru tratamentul hipertensiunii
Copaxone – pentru tratamentul sclerozei multiple
Kepra – pentru tratamentul epilepsiei
Mabtera – pentru tratamentului limfomului non-Hodkin
Ce se poate face pentru a stopa exportul de medicamente?
Pe termen scurt-mediu, autoritățile române au tot încercat măsuri pentru a stopa acest fenomen, luându-se în calcul chiar interzicerea exporturilor paralele de medicamente, lucru posibil doar pentru o perioadă limitată de timp, în condițiile în care statul român dovedește Comisiei Europene că se confruntă cu o criză a medicamentelor pe plan intern, sau achiziția de medicamente în sistem „special”.
De-a lungul timpului s-au luat măsuri pentru interzicerea exporturilor paralele de medicamente, însă doar pentru acele produse farmaceutice unde situația era foarte gravă.
De curând, mai exact în luna aprilie, Ministerul Sănătății anunța că va cere interzicerea exportului paralel pentru toate medicamentele din programele naționale, pentru o perioadă de până la un an.
Aceeași măsură a fost luată și pentru vaccinurile ROR destinate bebelușilor, în contextul epidemiei de rujeolă din România.
La solicitarea României, Comisia Europeană a avizat favorabil, în procedură de urgență, decizia de suspendare temporară a exportului intracomunitar a vaccinului combinat care protejează împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei (ROR).
În mai 2017 s-a autorizat interzicerea exporturilor paralele de vaccin ROR, în contextul epidemiei de rujeolă din România, în urma căreia au murit 31 de persoane, majoritatea bebeluși.
O altă măsură care să stopeze exportul paralel de medicamente a fost luată în luna martie a anului curent. Așadar, la acea dată, Ministerul Sănătăţii a schimbat ordinul care stabilește preţul medicamentelor aduse pe procedură de nevoi speciale. Prin acest ordin sunt introduse prevederi referitoare la termenele ce trebuie respectate de instituţiile şi structurile cu atribuţii în domeniu, în vederea asigurării accesului pacienţilor la medicamente procurate pentru rezolvarea unor nevoi speciale.
De asemenea, în scopul de a asigura accesul populaţiei la produse farmaceutice, se stabileşte faptul că în vederea achiziţionării medicamentelor pentru nevoi speciale, pentru care preţul propus este mai mare decât preţul minim, Ministerul Sănătăţii poate aproba temporar preţul propus, pe perioada de valabilitate a autorizaţiei de nevoi speciale.
De ce nu se poate renunța la prețul minim european?
Pe termen lung, singura soluție este ca statul să decidă să nu mai ia criteriul „prețului minim european” în calcul atunci când se reglementează costurile produselor farmaceutice compensate și gratuite.
Însă, în acest caz, costurile pe care statul le plătește pentru decontarea acestor produse ar crește, iar autoritățile ar trebui să majoreze bugetul alocat sănătății destinat decontării medicamentelor acordate compensat sau gratuit.
O altă consecință a prețurilor reglementate la medicamente este reprezentată de dispariția de pe piață a mii de medicamente. Mai exact, este vorba de medicamente cu prețuri reduse, care prin impunerea unor tarife reglementate le face neprofitabile în România, adică le aduce la nivelul în care prețul din farmacie este sub nivelul costului de producție.
Singura soluție – modificarea legislației
Prin urmare, singura soluție este reprezentată de schimbarea legilor din domeniul produselor farmaceutice, întrucât s-a ajuns în situația în care avem medicamente ieftine, însă acestea sunt doar pe hârtie, nu și în farmacii.
„Legislația trebuie modificată astfel încât să apere drepturile pacienților români, și nu pe aceia care sub umbrela comerțului intracomunitar își văd strict de profit, fără a conta câte vieți afectează în mod grav. Această problemă a exportului paralel, care s-a acutizat în ultimii ani, trebuie să se oprească aici, iar Ministerul Sănătății trebuie să ia măsuri drastice”, spunea, în luna mai a anului curent, Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice.
