Industriile culturale devin din ce în ce mai importante în economia mondială

14.12.2015

Industriile culturale (CCI) deţin un rol din ce în ce mai important în economia globală. Astfel, acest domeniu a generat, în 2013, venituri de 2.250 miliarde dolari, adica 3% din PIB-ul mondial, şi au asigurat 29,5 milioane locuri de muncă.

În plus, vânzările generate de aceste industrii sunt mai mari decât cele din serviciile de telecomunicații şi depășesc PIB-ul Indiei. În acelaşi timp, 1% din populația activă a lumii este angajată în industriile creative, depășind populaţia Coreii de Sud, sau numărul total al locuitorilor din Paris, New York şi Londra la un loc, confom studiului „Cultural Times”, realizat de EY pentru Confederaţia Internaţională a Societăţilor de Autori şi Compozitori.

„Cultura şi creativitatea reprezintă, fără îndoială, un liant care unește nu doar inimi şi suflete, ci şi întregi societăţi şi naţiuni. Într-o lume care se confruntă adesea cu fenomene disruptive şi revoluţionare – din punct de vedere economic, social, politic şi tehnologic – creativitatea şi cultura au legat istoric și natural trecutul nostru de prezent şi viitor”, spune Elena Badea, Head of Brand, Marketing and Communication, EY Romania.

În cadrul celor 11 industrii analizate în studuz, două tipare ies în evidenţă. Este vorba de distribuţia de masă versus agilitatea de acţiune. Astfel, artele vizuale şi televiziunea sunt piesele de rezistență din acest angrenaj, deținând peste o treime din valoarea economică generată de acestea (39% din vânzări şi 35% din locurile de muncă). Cu doar 6% din angajaţi şi 4% din vânzările totale, radioul şi sectorul jocurilor se situează pe ultimele locuri și sunt cele mai puțin dezvoltate, însă evoluează în piețe dinamice.

Veniturile

În al doilea rând, industriile culturale se remarcă şi la capitotul venituri versus volum de muncă. Prin urmare, publicitatea, ziarele şi revistele, precum şi arhitectura reprezintă sectoarele care generează cele mai mari venituri (38% din totalul vânzărilor) raportate la numărul de angajaţi (doar 22% din locurile de muncă). În schimb, având cu 46% din locurile de muncă și doar 17% din venituri, muzica, filmul, artele spectacolului şi cărțile sunt cele care generează cele mai multe locuri de muncă.

În raport se mai arată că angajații din industriile creative se diferențiază de forța de muncă din alte industrii. Aceştia sunt tineri, au o productivitate ridicată, sunt independenţi şi au spirit antreprenorial şi deţin un nivel ridicat de educaţie.

Studiul EY mai arată că Europa reprezintă a doua piaţă ca mărime, cu venituri de 709 miliarde USD (32% din veniturile globale totale) şi 7,7 milioane de locuri de muncă (26% din numărul total de locuri de muncă).

Economia creativă

Pe acest continent, economia creativă este stimulată de un puternic suport public, prin intermediul achiziţiilor, stimulentelor financiare şi fiscale, subvenţiilor şi locurilor de muncă din sectorul public. În anul 2013, guvernele din cadrul UE28 au alocat aproape 68,6 miliarde USD din cheltuielile publice serviciilor culturale. Acest larg suport public este acum ameninţat de reducerile bugetare. Înainte de criza financiară din anul 2008, cheltuielile publice cu serviciile culturale înregistrau o rată anuală de creștere de 5%; de atunci, însă, ele au scăzut cu o medie anuală de 1%. Deşi reprezintă doar 1% din cheltuiala publică, suportul guvernamental continuă să aibă un rol esențial în stimularea acestor industrii.

„Europa este regiunea de unde provin cei mai mulţi creatori şi dispune de o concentrare unică de şcoli şi universităţi care dezvoltă abilităţi specifice industriilor creative şi culturale. În Europa, există peste 5.500 de universităţi, şcoli pre-universitare şi şcoli post-universitare. Printre şcolile dedicate artei şi culturii se numără unele din cele mai prestigioase şcoli mondiale de arhitectură, arte interpretative, film, arte vizuale şi design”, conform reprezentanţilor EY.

Elena Badea a mai explicat că sectoarele CCI reprezintă, incontestabil, nişte piloni cu mare potential ai economiei globale, însă ei se pot dovedi fragili, dacă nu sunt îngrijiţi.

„Guvernele din întreaga lume încep să conştientizeze adevărata valoare economică a sectoarelor CCI, însă provocările la adresa creşterii acestora abundă. Sectoarele CCI au nevoie de o structurare mai bună, de politici de suport şi de o protecţie puternică a conţinutului creat. Pentru stimularea reală a potenţialului lor economic, este necesar să găsim unui echilibru între creaţie, acces la creaţie (distribuţie) şi grijă faţă de moştenirea culturală. Sperăm ca acest raport unic al EY să contribuie la o mai bună înţelegere a acestor provocări şi la o abordare mai eficientă pentru dezvoltarea pe termen lung a creativităţii şi culturii”, concluzionează Elena Badea.

 

 

Citiți și despre: