Invenţii româneşti care au schimbat lumea

01.03.2017

Deși în România fondurile alocate către cercetare sunt reduse, românii continuă să uimească prin ingeniozitate. Chiar dacă în prezent cercetarea nu pare a mai fi prioritară pentru România, în condiţiile în care fondurile alocate acestui segment sunt foarte mici, în trecut ţara noastră a dat dovadă de o ingeniozitate care a contribuit la schimbarea întregii lumi.

Dacă vorbim de românii iluştri din aviaţie, inginerie medicală sau alte domenii, există o serie de invenţii româneşti recunoscute şi apreciate la nivel mondial.

În prezent, către segmentul de cercetare-inovare se îndreaptă anual investiţii destul de mici, atât în sectorul privat, cât şi în cel public, de doar în jur de 0.5% din PIB, mai exact 3,4 miliarde de lei, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. În schimb, procentele alocate cercetării şi dezvoltării în alte ţări europene sunt cuprinse între 2% şi aproape 5% din Produsul Intern Brut, cele mai mari fonduri fiind alocate în ţările nordice – Finlanda, Suedia şi Danemarca.

Chiar şi în acest context, românii continuă să inoveze şi să uimească întreaga lume. De exemplu, România a primit, în urmă cu doi ani, la Salonul de Inventică de la Geneva nu mai puţin de 28 de medalii, dintre care 18 de aur.

Printre cele mai recente invenţii româneşti reamintim sistemul care opreşte gazele în caz de cutremur pentru a evita o catastrofă, procedeul de asfaltare inteligentă, scannerul de avioane sau locomotiva verde.

În trecut, inovaţiile românilor  au atras recunoaşterea lumii ştiinţifice internaţionale, oamenii de ştiinţă făcând descoperiri ce sunt acum folosite la nivel mondial, iar acum numele lor este mai apreciat în străinătate decât în ţară.

Invenții demne de mândrie națională

În general, inventatorii români din prima jumătate a secolului al XX-lea s-au format atât în universităţile din ţară, cât şi în cele occidentale, desfăşurându-şi activitatea înconjuraţi de nume mari ale ştiinţei. Aşadar, în matematică s-au remarcat Spiru Haret, Dan Barbilian și Gheorghe Ţiţeica, iar în medicină se remarcă o listă lungă de contribuţii şi cercetări româneşti, care s-au bucurat de recunoşterea internaţională: Victor Babeş (1854-1926) a întemeiat la nivel mondial bacteriologia – ştiinţa care se ocupă cu studiul bacteriilor; Ioan Cantacuzino (1863-1934) s-a remarcat prin studiile de imunologie, descoperind metode de vaccinare antiholerică; Nicolae Paulescu a descoperit în anul 1921 insulina artificială, folosită în tratarea diabetului; Constantin Parhon (1874-1969) este recunoscut la nivel mondial pentru cercetările din domeniul endocrinologiei, iar George Emil Palade (1912-2008), specialist în biologie celulară, este laureat al Premiului Nobel pentru medicină în anul 1974 pentru cercetările sale asupra structurii celulei umane.

Nicolae Paulescu este românul care a descoperit insulina artificială în anul 1921

De asemenea, în biologie s-au remarcat Grigore Antipa şi Emil Racoviţă (1868-1947), care a pus bazele ştiinţei numite biospeologie (ştiinţa care studiază formele de viaţă din peşteri), în timp ce în geografie s-a remarcat Simion Mehedinţi iar în fizică savantul Gogu Constantinescu, cel care a pus bazele sonicităţii.

Românii s-au remarcat şi în domeniul ingineriei şi al aeronauticii. Traian Vuia a construit primul avion care s-a ridicat de la sol prin forţa motorului său în 1906 la Paris, realizând astfel primul zbor mecanic, iar Henri Coandă a realizat primul avion cu reacţie din lume expus la Paris în anul 1910.

În domeniul construcțiilor civile s-a remarcat inginerul Anghel Saligny, care a construit podul de peste Dunăre de la Cernavodă între anii 1890-1895, pod ce, la data respectivă, era cel mai lung din Europa (3.850 m).

Părintele ciberneticii

Ceea ce a devenit tehnologia la ora actuală se datorează într-o mare măsură unui om prea puțin cunoscut în România. Este vorba de Ștefan Odobleja, cel care a creat conceptul de „cibernetică“. Omul de ştiinţă vorbește despre controlul prin retroacțiune, iar termenul s-a răspândit cu precădere în sistemele digitale, dar nu se limitează la atât.

Mai exact, Ștefan Odobleja este creatorul psihociberneticii și al ciberneticii generalizate și a scris despre aceasta în 1929, în studiul „Metoda de transonanță toracică“, în care enunța și legea reversibilității. Anul 1937 face cunoscută și opera sa principală, „Psihologia consonatistă“, prin care Odobleja face publică prima variantă a concepției cibernetice generalizate și demonstrează caracterul multi și interdisciplinar al acesteia.

Perpetuum mobile

În secolul trecut realizarea unui perpetuum mobile i-a fascinat pe oamenii de știință, iar un român, Nicolae Vasilescu-Karpen, a reușit să producă așa ceva. Acesta a creat o pilă electrică pe care a pornit-o în urmă cu aproape 100 de ani și care încă funcționează. Nicolae Vasilescu-Karpen a spus că proiectul va funcționa la infinit şi, cel mai probabil, aşa va fi.

Aşa-numita „Pila Karpen” este găzduită în Muzeul Național Tehnic „Dimitrie Leonida” din București, ca obiect de patrimoniu, și este depozitată într-un seif.

Conceptul de perpetuum mobile presupune că un aparat este capabil să funcționeze la nesfârșit, fără să primească energie din afară.

„Pila Karpen” a fost brevetată în 1922

Scaunul pentru ejectarea piloților

La sfârșitul secolului al 19-lea, experții în aviație erau preocupați, în principal, de avioane și de pilotarea acestora. Tot în această perioadă, un tânăr român, Anastase Dragomir, a preferat să îşi îndrepte atenţia către siguranța aparatelor de zbor și a pasagerilor. Acesta a creat propriul sistem de salvare a piloților și pasagerilor în caz de accidente.

Anastase Dragomir a creat propriul sistem de salvare a piloților și pasagerilor în caz de accidente

Această invenție era „un nou sistem de parașutare din aparatele de locomoție aeriană, fiecare pasager având o parașută proprie care permite, în momentul critic, eliberarea acestui ansamblu de avion astfel încât parașuta, împreună cu pasagerul instalat pe scaun, să treacă printr-o deschizătură a podelei”. Brevetul său prevedea ca acest ansamblu de celulă-parașută să aibă mai multe comenzi, manevrabile de către pilot.

În anul 1950, Anastase Dragomir a obținut un nou brevet, de data aceasta în România, pentru „celula parașutată“, care consta în folosirea unui spătar curb de glisare pentru ejectarea cabinelor, fie pe jos, fie pe sus. În anul 1959 a înregistrat o nouă cerere pentru construirea unui avion cu astfel de scaune.

Metoda Cantacuzino

Ioan Cantacuzino a desfășurat o intensă activitate de cercetare privind vibronul holeric și vaccinarea antiholerică. În urma cercetărilor desfășurate în această direcție, medicul a pus la punct o metodă de vaccinare antiholerică, numită “Metoda Cantacuzino”, folosită și în prezent în țările unde se mai semnalează cazuri de holeră.

În campania sa din anul 1913 a condus prima vaccinare antiholerică masivă în focarele infecțioase, cunoscută drept „Marea experiență românească”, care a salvat  mii de vieți și a inițiat măsurile de combatere a epidemiei de holeră.  În plus, în timpul primului Război Mondial, în calitate de conducător al serviciilor sanitare militare și civile, a luat măsurile de combatere a marii epidemii de tifos exantematic. Ioan Cantacuzino publică, de asemenea, o serie de lucrări în arii precum descoperirea imunității celulare și umorale, sensibilitatea și lipsa de imunitate a organismului față de scarlatină, studii cu renume mondial asupra holerei și vaccinoterapiei.

„Marea experiență românească” a salvat mii de oameni și a inițiat măsurile de combatere a epidemiei de holeră

Ribozomii, descoperiţi tot de un român

În anul 1974, George Emil Palade devenea laureat al premiului Nobel pentru medicină şi fiziologie. Cercetătorul a fost decorat în Statele Unite cu Medalia Naţională pentru Ştiinţă în domeniul biologiei, pentru descoperiri de pionierat în citologie – ştiinţă care studiază celulele.

George Emil Palade a pus bazele biologiei celulare moderne

Studiile aprofundate ale savantului român au dus la evidenţierea unor particule din structura celulei care realizează sinteza proteinelor, particule numite ribozomi sau Corpusculii lui Palade. Prin descoperirea sa, George Emil Palade a pus bazele biologiei celulare moderne.

 

 

Citiți și despre: