Legea venitului minim de incluziune a fost promulgată, vineri, de președintele României

31.10.2016

Legea privind venitul minim de incluziune înglobează venitul minim garantat, alocația pentru susținerea familiei și ajutorul pentru încălzire a fost promulgată, vineri, de președintele României, Klaus Iohannis, urmând să fie publicată în Monitorul Oficial. Aceasta va intra în vigoare din 1 aprilie 2018. 

Proiectul de lege se înscrie în politica generală a actualului Executiv, de a reforma protecția socială, și unește cele trei beneficii de asistență socială care există în prezent – venitul minim garantat, alocația pentru susținerea familiei și ajutorul pentru încălzirea locuinței – într-unul singur.

Consolidarea celor trei programe într-unul singur va reduce cantitatea de informații necesare pentru procesarea cererilor. Acest lucru va conduce atât la reducerea costurilor administrative ale sistemului, cât și a costurilor private suportate de beneficiari, precum şi la reducerea numărului de erori şi fraude. În plus, formula de calcul a mijloacelor familiei a fost îmbunătățită semnificativ față de sistemul actual, care descurajează ocuparea prin taxarea integrală a câștigurilor din muncă.

Noul program va oferi adulților apți de muncă, în prezent inactivi şi care trăiesc din asistență socială, un stimulent pentru căutarea activă a unui loc de muncă (permițându-le să combine asistența socială şi munca). Astfel, 50% din câștigurile salariale sau a celor agricole estimate (dar nu mai mult de 400 RON/lună/familie) nu vor fi luate în calculul veniturilor totale ale familiei în acordarea VMI.

De asemenea, VMI va acoperi un număr mai mare de persoane afectate de sărăcie comparativ cu programele pe care le înlocuiește, estimându-se că numărul familiilor sărace acoperite de VMI va crește de la circa 400 de mii la 800 de mii.

Bugetul VMI va fi mai mare față de bugetele combinate ale programelor actuale, astfel încât fondurile de asistență socială să acopere majoritatea persoanelor sărace. Pentru aplicarea programului, efortul bugetar preconizat este de 2,087 miliarde lei, din care 1,59 miliarde lei pentru acordarea VMI și 0,49 miliarde lei pentru aplicarea, în primele 4 luni din 2018, a actelor normative anterioare.

Pe lângă introducerea unui program modern de corelare a celor trei programe existente cu condiții de eligibilitate diferite, legea stabilește:

  • identificarea mai eficientă a celor mai sărace persoane;
  • consolidarea componentei pro-muncă, prin introducerea de stimulente financiare în cadrul tuturor componentelor VMI și păstrarea unei părți din veniturile câștigate din muncă;
  • un beneficiu acordat mai mare, în medie cu 60%, pentru cei care nu au niciun venit și cu aproximativ 30% pentru cei care au venituri;
  • includerea în program și a celor care realizează venituri din muncă, dar suferă în continuare de deprivare materială severă;
  • menținerea măsurilor destinate stimulării participării copiilor de vârstă școlară la activitatea educațională;
  • o eficientizarea procesului de stabilire și plată a drepturilor, prin utilizarea de tehnici de calcul moderne, mult îmbunătățite față de ce se utilizează în prezent.

“Am constatat cu satisfacție că Parlamentul a validat această inițiativă, chiar dacă a existat o oarecare întârziere. Noul program face, practic, trecerea de la soluțiile învechite de tip pasiv la cele active. Dacă până acum aceste forme de sprijin nu încurajau ocuparea și deveneau adesea o piedică în calea alegerii de a te angaja – pentru că, potrivit calculelor beneficiarilor, ar fi câștigat aceiași bani muncind – de acum încolo, cei care se angajează nu numai că nu le pierd, dar primesc și aproape 50% din valoarea lor”, a declarat ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru.

Pentru menținerea drepturilor, beneficiarii VMI vor fi obligați, ca și până acum, să se prezinte la serviciile de ocupare, să nu refuze ofertele de locuri de muncă sau participarea la cursuri de calificare, recalificare sau formare profesională, să frecventeze cursurile școlare și să presteze muncă în folosul comunității.

Venitul minim de incluziune devine astfel o componentă importantă în atingerea obiectivului asumat de România în contextul Strategiei Europa 2020, acela de reducere a numărului persoanelor sărace cu 580.000 până în anul 2020.

 

 

Citiți și despre: