Mâncăm pentru a trăi, dar știm ce mâncăm?

30.10.2013

Despre organismele modificate genetic și efectele acestora asupra organismului. Carne de pui, de vită sau de porc ori legume și fructe? Medicii nutriționiști ne sfătuiesc cu încredere că o masă sănătoasă ar trebui să conțină atât proteine, cât și fibre și vitamine și că ar trebui să consumăm, cu moderație, din toate câte puțin. Dar ce ne facem când punem pe masă mâncare ce conține, pe lângă substanțele nutritive atât de necesare organismului, și hormoni artificiali, substanțe speciale pentru creșterea animalelor cât mai repede sau a plantelor cât mai sănătoase ori alte substanțe produse în laborator care sunt oricum altfel decât naturale?

Ce este un OMG și de ce e periculos?

Specialiștii și nu numai folosesc “OMG” atunci când se referă la un organism modificat genetic, fie că este vorba despre o plantă sau despre un animal. Gene transferate de la alte specii pentru noi proprietăți, hormoni din laborator sau E-uri ori alte substanțe folosite drept furaje sau îngrășământ pentru sol – toate acestea se traduc scurt prin OMG sau printr-o cantitate mare de hrană, la o calitate îndoielnică.

Nenumărate studii au arătat că un consum ridicat de organisme modificate genetic transmite corpului uman informații eronate asupra sistemului imunitar și nu numai. De exemplu, unii cercetători spun că grăsimea animalelor care au consumat furaje concentrate are compoziția schimbată. Asta se traduce prin hormoni produși excesiv care ajung, în cele din urmă, în organismul consumatorilor, organism care nu se mai poate apăra împotriva bolilor cardiovasculare şi produc cancer sau obezitate.

Mediul este și el afectat. Odată ce substanțele sunt răspândite pe culturi, ele nu mai pot fi controlate. Mai precis, interacționează cu întregul ecosistem, deci și alte culturi vor fi afectate, prin polenizare, din cauza vântului sau a insectelor.

La nivel local, nu au fost însă realizate studii independente care să analizeze efectul culturilor modificate genetic asupra mediului și sănătății umane.

Istoria României

Țara noastră nu are o istorie scurtă în cultivarea organismelor modificate genetic. Primele astfel de culturi au fost cele de soia, introduse în anul 1998. De atunci creșterea suprafețelor de culturi astfel modificate a crescut de la an la an: de exemplu în 2004 s-au înregistrat 5.523 de hectare de soia, iar doi ani mai târziu s-a ajuns la nu mai puțin de 137 275,5 de hectare. În 2007, în momentul aderării la Uniunea Europeană, soia MG a fost interzisă în România.

România a pierdut în ultimii șapte ani mai bine de un miliard de euro pentru că nu a cultivat soia modificată genetic, dar a importat-o. Este declarația lui Valeriu Steriu, președintele Comisiei Prezidențiale pentru Politici Publice de Dezvoltare a Agriculturii în România. “România poate şi trebuie să se bată la Bruxelles pentru a genera producţie, nu neapărat pentru alimente, cât mai ales pentru furaje şi alte exploatări, în zona consumului de soia. România a pierdut în ultimii 7 ani peste un miliard de euro pentru că nu a cultivat, dar a importat soia modificată genetic, care a intrat în furajarea animalelor. Valorile sunt incredibile pentru că în fiecare an importăm de peste 150 de milioane de euro, în loc să producem de peste 200 de milioane de euro şi să exportăm surplusul”, a declarat acesta în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc în septembrie anul acesta.

Nu uităm însă nici de porumb. Un soi de porumb denumit MON810 este autorizat de către UE, iar agricultorii români îl folosesc, deși nu există studii care să arate efectele acestuia. Cifrele oficiale arată că în 2007, 332,5 hectare de pâmânt au fost cultivate cu acest soi de porumb. Trei ani mai târziu, în 2010, nu mai puţin de 822,6 de hectare, iar anul trecut s-a ajuns la 216,9 hectare.

În ceea ce-i privește pe crescătorii de animale furajarea cu nutreț concentrat este mai degrabă o obișnuință decât o excepție. Mai puțin furaj și mai multă carne, asta deși de multe ori nimeni nu știe care sunt concret efectele substanțelor. Astfel, puii de doar câteva luni cântăresc deja kilograme bune și pot fi vânduți pentru hrană, vacile oferă peste 40 de litri de lapte, în condițiile în care cu o hrană normală cantitatea nu ar depăși 20 de litri pe zi, iar porcii de câteva luni sunt deja buni de duși la abator.

Deși hormonii de creștere sunt strict interziși în Europa, singura regiune unde aceștia sunt folosiți în continuare fiind Statele Unite ale Americii, iar importul de carne din SUA este și el interzis, semnele de întrebare cu privire la hrana animalelor rămân. Și furajul cu restul de animale este strict interzis, asta după ce în anii ’80 a apărut prima vacă ce a murit după ce a mâncat resturi de la oi bolnave.

Cu toate acestea, făina de pește de exemplu este un produs care se găsește în toate magazinele de specialitate, animalele sunt injectate cu hormoni pentru a produce mai mulți pui, iar injecțiile hormonale nu se opresc aici, pentru că medicii veterinari ai fermierilor le aplică ori de câte ori este nevoie, de la însămânțarea animalelor, până la după ce ele au fătat pentru a nu pierde producția de lapte sau ouă. La acestea, adăugăm și furajele pline de substanțe destinate care să micșoreze timpul de creștere și să mărească greutatea animalelor.

Fără toate de mai sus fermierii nu ar putea trăi, susțin aceștia, profitul fiind inexistent, ba chiar mergând în pierdere.

Cele mai recente statistici spun că în Europa se importă anual circa 40 de milioane de tone de produse modificate genetic. Cea mai mare cantitate (97%) este de fapt reprezentată de furajele pentru animale, consumate de porci, vaci sau păsări, înainte să ajungă pe masa consumatorilor.

Reguli privind etichetarea

Vedem cu toții alimente și nu numai etichetate ca fiind BIO în rafturile magazinelor. Acestea sunt de cele mai multe ori mult mai scumpe decât cele “normale” așa cum le numim cu toții greșit, fiindcă normale ar trebui să fie cele naturale.

Legislația din România prevede însă și etichetarea produselor modificate genetic. Legea este în vigoare încă din anul 2006, tocmai de aceea pe mulți dintre sacii de furaje stă scris, cât mai puțin lizibil și “OMG” pe lângă lista lungă de substanțe chimice destinate diverselor scopuri.

Viitorul hranei

SUA este primul stat în topul culturilor modificate genetic. Urmează Argentina, Brazilia și India. Lydia Buchtmann, specialist al Agenției pentru Standarde Alimentare din Australia și Noua Zeelanda, susține că de zeci de ani cei din America de Nord consumă produse OMG și nu există niciun efect advers.

De cealaltă parte, estimările Organizației Mondiale a Sănătății arată că până în anul 2050, populația lumii va depăși nouă miliarde. Asta înseamnă că hrana produsă natural nu va fi de ajuns, iar alimentele MG vor fi nu o modalitate pentru un profit mai mare, ci o necesitate, mai ales în condițiile în care clima este într-o continuă schimbare iar condițiile climatice vor fi nefavorabile.

 

Citiți și despre:

  • Țigaretele produse de JTI România ajung în circa 50 de țăriȚigaretele produse de JTI România ajung în circa 50 de țări JTI România, cea mai importantă investiție japoneză în țara noastră Japan Tobacco International  se numără printre primii investitori din România după perioada comunistă. Activează pe piață din 1993, iar […]
  • Pastele Pangram, la 20 de ani de existențăPastele Pangram, la 20 de ani de existență Pangram, cifră de afaceri de aproximativ 12 milioane de euro Companiile care distribuie și produc alimente de bază au activitatea îngreunată nu doar de situația economică, ci și de concurența acerbă din […]
  • Vânzări în creștere pentru HuttonVânzări în creștere pentru Hutton Hutton: de la o afacere de familie, la cifră de afaceri de peste 9 milioane de lei Povestea Hutton a început acum mai bine de 20 de ani. La acea vreme, la Botiz, o localitate mică aproape de Satu Mare, […]
  • Carniprod, liderul procesatorilor de carne din RomâniaCarniprod, liderul procesatorilor de carne din România Investiții susținute, lansarea unei ferme de selecție genetică și a instalației de producere a biogazului. Compania Carniprod a fost înființată în anul 1993, de către cinci asociați, iar acum este cunoscută […]
  • dm drogerie markt își așteaptă clienții cu 10.000 de produse diferitedm drogerie markt își așteaptă clienții cu 10.000 de produse diferite În șase ani de la lansarea pe piață, dm drogerie markt are o rețea de 67 de magazine. Primul magazin dm drogerie markt din România a fost deschis la Timișoara, în anul 2007, și de atunci rețeaua de retail s-a […]