Mătasea naturală – de la modă, la medicină și electronică

01.01.2015

Cum a devenit fibra căutată de designerii vestimentari unul dintre cele mai prețioase materiale pentru industrie. Mătasea naturală este una dintre cele mai vechi fibre cunoscute de omenire. E produsă de larvele unor fluturi, cunoscuți în România drept “viermi de mătase”. Sunt foarte multe specii care produc mătasea naturală, dar cel mai renumit este fluturele de mătase al dudului sau Bombyx mori, după denumirea științifică. Mulți cercetători, din domenii de activitate diverse, vorbesc despre mătase ca un adevărat miracol al naturii, fiind o fibră cu foarte multe calități diferite, foarte complexă, produsă în cel mai simplu și natural mod. Viermii își țeș coconul pe care îl folosesc ulterior pentru perioada de transformare în pupă și fluture cu acest fir.

Bombyx mori este cunoscut nu doar datorită răspândirii mari, ci și mulțumită calității fibrei, este cea mai fină mătase, iar frumusețea fibrei realizată cu mătasea viermilor care se hrănesc cu frunze de dud a făcut ca toți designerii vestimentari să includă acest material în creațiile lor.

Scurt istoric

Există foarte multe povești și legende privitoare la felul în care a apărut mătasea naturală. Cea mai cunoscută istorie este cea care începe în China, cu mii de ani Î.H. se crede că împărăteasa Hsi-Ling-Shi a descoperit în ceașca ei de ceai un cocon de mătase și, dorind să-l salveze, a descoperit cât de delicat este acesta.

Chinezii au o istorie bogată legată de mătasea naturală, timp de secole aceștia au păstrat secretul legat de modalitățile de producere ale acestui material. Comerțul cu fribra s-a dezvoltat atât de mult, încât, în perioada dinastiei Han, mătasea devenise o adevărată monedă de schimb.

Proprietăți

Dacă în trecut, firul de mătase și culoarea materialului erau semne ale poziției sociale, acum proprietățile materialului au inclus această fibră și pe lista intereselor oamenilor care activează în industrie.

Mătasea este fibra naturală cu cea mai mare rezistență la rupere, dar prezintă și o elasticitate deosebită. Firul este alcătuit din două părți, iar în compoziția lui există două proteine. Prima este fibroina, care e de fapt interiorul firului, iar a doua este sericina, care învelește fibroina. Chimiștii spun că lanțurile de aminoacizi sunt unite prin hidrogen, iar acest lucru face materialul special, având proprietăți mecanice neîntâlnite.

Inimă din mătase

Datorită structurii deosebite, mătasea naturală a intrat, în ultimii ani, în numeroase alte domenii de activitate. Unul dintre cele mai importante, unde rezultate sunt cu adevărat uimitoare, este medicina. Cercetătorii din cadrul Institutului Max Planck din Germania au creat, acum doi ani, un țesut cardiac din mătase naturală.

Specialiștii au realizat un disc de mici dimensiuni din cocon de mătase, motivând alegerea făcută prin structura proteică, ce facilitează ulterior adeziunea celulelor musculare de la nivelul inimii.

Fiind, în același timp, un material foarte dens, acest lucru ajută la comunicarea celulară, fiind acceptat rapid de organismul uman pe o perioadă de timp mai lungă decât alte materiale similare. 

Electronică și medicină

Medicina nu este singurul domeniul în care mătasea naturală poate aduce mari beneficii invențiilor. Cercetătorii din cadrul Universității Tufts din Statele Unite ale Americii au analizat mai multe studii și spun că pe viitor firul de mătase va fi utilizat la realizarea fibrelor, materialelor poroase, care aduc progresul în sectoare precum electronica, dar și fotonica sau optica.

Specialiștii din Statele Unite ale Americii au descoperit că dizolvând mătasea în soluții speciale pot obține pelicule extrem de subțiri care pot fi apoi rulate și din care se pot dezvolta dispozitive optice flexibile, dar care sunt în același timp rezistente și foarte ușoare.

Cercetătorii discută deja despre modalități prin care se pot repara ligamentele cu mătasea naturală, întrucât aceasta nu este respinsă de organismul uman, sau cum pot obține dispozitive speciale pe care, odată integrate în organism, să le folosească pentru a cunoaște mai rapid pașii unei malarii.

O altă invenție, de data aceasta realizată de savanţii Andre Geim şi Konstantin Novoselov din cadrul Universității din Manchester, este un tatuaj dentar, realizat cu mătase naturală și grafen. În fapt, este vorba despre un cip, un senzor foarte subțire (de grosimea unei foi de hârtie) care este un sistem de alarmă pentru sistemul imunitar al omului. Dispozitivul este construit din grafen tipărit pe un strat de mătase, fiind astfel moale. În timpul testelor, un subiect ce avea stafilococul auriu a suflat peste acest tatuaj, iar dispozitivul a preluat moleculele din respirație și le-a detectat în mod corect.

Viitorul, încotro?

Mătasea naturală rămâne, în prezent, o creație deosebită a naturii, pe care oamenii nu o pot sintetiza cu exactitate în laboratoarele speciale, structura fibrei fiind una foarte complexă și dificil de realizat.

Fibra va fi însă cu siguranță folosită în viitor în o mulțime de domenii diferite, trecând din atelierele de design ale artiștilor, în laboratoarele tehnologizate ale cercetătorilor.

 

 

 

 

Citiți și despre: