Numerele trecute

Februarie 2018

România era acum foarte mulți ani o țară care nu depindea major de importul de alimente pentru a-și hrăni populația. Situația s-a schimbat radical, iar ultimii ani au adus o majorare importantă a importului. Motivele sunt multiple: fie vorbim despre prețuri mai mici pentru aducerea alimentelor din alte țări, fie vorbim despre o cantitate mai mare ce nu poate fi susținută de producătorii locali.

Datele făcute publice de Institutul Național de Statistică din țara noastră arată că în 2016 dependența de importuri a crescut simțitor. Peste 14% din legume, 35% din fructe, mai bine de 12% din produsele lactate și aproape 30% din produsele din carne vin din alte țări și sunt așezate pe rafturile marilor supermarketuri sau vândute de magazinele mici și medii.

Suntem din ce în ce mai dependenți de marfa din afara țării, iar acest lucru vine cu un cost mult mai mare decât cel pe care ni-l putem imagina pe termen scurt. Primul efect este desigur prețul. Odată ce produsele sunt aduse din alte țări, nu mai există un control al costului. La acesta se adaugă calitatea produselor. Nu puțini sunt cei care ridică semne serioase de întrebare cu privire la cantitatea de conservanți și alte substanțe nu foarte benefice pentru organism, dar care ajută la păstrarea produselor în termen de valabilitate pe o perioadă mai lungă de timp.

Cifrele arată că România a importat în prima jumătate a anului 2017 alimente în valoare de nu mai puțin de 3,2 miliarde de euro. Asta în condițiile în care anul trecut a fost unul cu o producție agricolă ridicată comparativ cu alți ani. De cealaltă parte, agricultorii spun că producțiile se vând imediat, mai ales la export. Un motiv pentru acest lucru este faptul că în țara noastră depozitele cu temperatură controlată sunt limitate. Acest lucru duce desigur la un import masiv în lunile de iarnă și primăvară, import care nu poate fi reechilibrat ușor vara și toamna.

Singurul an în care exporturile au fost mai mari comparative cu importurile a fost 2015. Motivul? Livrări record de cereale. Soluțiile pentru a reechilibra situația? Investiții nu doar în agricultură, ci și oferirea de ajutoare ce pot stimula producția și, nu în ultimul rând, tehnologii care să poată păstra alimentele locale nealterate o perioadă mai lungă de timp.

 

 

Ianuarie 2018

Noul an vine cu mai multe schimbări pentru angajați, dar și pentru companii. Una dintre cele mai dezbăture modificări este mutarea contribuțiilor de la angajator la angajat, lucru ce vine cu schimbări sesizabile în ceea ce privește suma de bani cu care angajatul rămâne în mână la finalul lunii. O altă modificare majoră este majorarea salariului de bază minim brut garantat pe țară. Acesta se va mări considerabil de la 1 ianuarie 2018, de la 1.450 de lei lunar la 1.900 de lei, potrivit unei Hotărâri de Guvern.

Creșterea de peste 30% comparativ cu nivelul din 2017 a salariului minim este privită cu scepticism de mulți. Pe de o parte, acest lucru depășește pragul de 40% pentru plata muncii din totalul producției, pentru a se apropia de nivelul de 50%, cât este media din Europa. De cealaltă parte însă, Executivul spune că măsura duce la un impact asupra PIB-ului real de 0,6%. La toate acestea se adaugă creșterea puterii de cumpărare și reducerea muncii la negru.

Mediul de afaceri însă nu este de aceeași părere. Creșterea salariilor într-un mod care nu este organic va duce la un profit mai mic și, chiar dacă mulți contribuabili nu se gândesc la acest lucru, un profit mai mic înseamnă automat și un număr mai limitat de locuri de muncă, ceea ce se traduce într-un final la o rată mai ridicată a șomajului.

Care vor fi cu exactitate concluziile reale ale acestor modificări? Aceste lucruri le vom vedea și simți în lunile care vor urma, însă analiștii nu privesc anul 2018 cu optimism pentru activitățile economice din România, ridicând în mod constant semnale de alarmă cu privire la o posibilă nouă criză economică.

Decembrie 2017

Ultima lună din an este de fiecare dată luna în care, chiar dacă anul financiar nu este la final, toți cei care sunt implicați activ într-o afacere încep să se gândească la ceea ce au realizat în ultimele 12 luni. Cu bune, cu rele, cu lecții multe învățate și cu planuri mari începe un nou an cu urcușuri și coborâșuri.

Situația economică din România este parcă din ce în ce mai complicată. Pe de o parte, autoritățile anunță creșteri economice consistente, aducând țara noastră în fața multora din Europa. De cealaltă parte însă, analiștii economici explică faptul că această creștere este bazată pe consum, un consum ce nu poate fi baza unei creșteri sănătoare. Tocmai de aceea se discută în ultima vreme despre o nouă criză economică ce va destabiliza balanța care și așa este una foarte sensibilă. De data aceasta însă se pare că va fi una ori mult mai puternică, ori mult mai lungă decât cea din 2008.

Autoritățile explică faptul că, în țara noastră, jumătate dintre companiile active în prezent nu au o activitate pe piață mai lungă de cinci ani. Asta înseamnă, desigur, faptul că nu au trecut prin criza economică din 2008 și, deci, nici nu știu cum să gestioneze o astfel de situație. Cu un nivel ridicat de neîncredere, sentimentul de panică și fondurile blocate, pentru multe dintre aceste companii efectul va fi devastator. Analiștii cred că există șansa reală ca una din trei firme din România să se închidă în timpul unei viitoare posibile crize.

Să așteptăm însă începutul anului 2018 cu optimism și cu speranța că o stabilizare a economiei românești va fi posibilă.

 

NOIEMBRIE 2017

Începem ușor, ușor să automatizăm sarcinile ce pot fi realizate de mașinării speciale, iar dovadă în acest sens stă încă un studiu, realizat recent de compania Universal Robots. Cercetarea concluzionează faptul că în următorul an peste 34% dintre managerii din țara noastră își doresc să achiziționeze noi soluții de automatizare și robotizare. Toate acestea cu scopul de a îmbunătăți sarcinile repetitive și a crește calitatea rezutatelor, dar și nivelul producției.

În orice colț din lume există deja domenii care utilizează soluții de automatizare. Potrivit studiilor din domeniu, inspecția calității produselor fabricate se află în acest top, urmată de sudură și lipire, dar există și programe de contabilitate și cele de gestionare pentru stocurile companiilor care funcționează automatizat, fără erori.

Care sunt părerile angajaților? Dacă atunci când acest domeniu era la început mulți erau cei care se temeau pentru siguranța locului de muncă, acum reacțiile s-au schimbat, iar asta pentru ca angajații au realizat faptul că, indiferent de domeniul de activitate, industriile se află într-un moment de schimbare continuă, iar pentru cei care nu acceptă soluțiile aduse de dezvoltarea tehnologiei șansele unui viitor strălucit sunt foarte limitate. Salariații au început așadar să se îndrepte către specializări unde prezența umană este obligatorie și să își dezvolte astfel noi direcții pentru dezvoltarea carierei. Mulți discută despre colaborări între oameni și roboți și spun că aceasta este tendința ce va deveni o realitate des întâlnită în viitorii ani, pentru a simplifica și îmbunătăți procesele și etapele de producție.

Chiar dacă pentru investitorii care stau în spatele companiilor de succes beneficiile ce sunt aduse de astfel de standardizări prin soluții automate sunt vizibile, există încă desigur și voci care ridică semne de întrebare. Cele mai multe sunt legate de costul investiției inițiale, la care se adaugă implementarea deloc facilă a acestor soluții și lipsa flexibilității de care puteau beneficia cu ajutorul oamenilor.

 

 

OCTOMBRIE 2017

Industria a înregistrat scăderi în ultimele luni, arată cel mai recent studiu realizat de IRSOP și SNSPA Factultatea de Management. Analiza explică faptul că luna iulie este a doua lună consecutivă pe parcursul căreia activitatea din industriile românești s-a diminuat. Nu mai puțin de opt din 11 indicatori ai activităților, analizate pe un eșantion de 300 de companii industriale, au scăzut.  Să fie oare începutul unei noi crize economice?

Analiștii ne atrag atenția de câteva luni asupra faptului că istoria se repetă și că România se află în pragul unei noi recesiuni, în cazul în care nu se vor lua măsuri care să oprească scăderile înregistrate până acum.

Pe de o parte, comenzile din industrie au scăzut, iar nivelul exportului este de asemenea descentent. De celaltă parte, volumul producție a coborât și el, iar stocurile s-au contractat și mai mult, concomitent cu vânzările. La toate acestea se adaugă industria imobiliară care a cunoscut, precum în perioada de dinainte de criza economică, o creștere puternică. Experții din piață explică faptul că dezvoltatorii construiesc agresiv, prețurile de vânzare pentru imobile au crescut cu peste 10% în ultimele luni cel puțin în București, iar nivelul chiriilor s-a menținut de asemenea pe un nivel ascendent. La toate aceste rezultate la nivel local se adaugă lipsa măsurilor economice destinate stabilizării economiei Statelor Unite ale Americii, locul de unde a pornit criza economică. Analiștii de pe Wall Street au transmis deja un semnal de alarmă cu privire la posibilitatea, din ce în ce mai mare, ca economia SUA să se blocheze și odată cu ea să înceapă o nouă criză economică la nivel global, întrucât economia americană are o pondere de aproximativ 25% din PIB-ul mondial.

Nivelul consumului produselor și serviciilor din export în România este la fel precum în 2008. Piața este însă mult mai vulnerabilă la o criză economică decât în urmă cu nouă ani. Acest lucru se întâmplă mai ales pe fondul neîncrederii țărilor emergente cu privire la posibilitatea dezvoltării afacerilor cu ajutorul României. Care este așadar viitorul economic al României prin prisma posibilității unei noi crize economice?

 

 

SEPTEMBRIE 2017

A lucra în corporație sau a construi o afacere proprie?

România este o piața specială pentru afaceri. Până în 1989, puțini erau cei care se puteau gândi la a avea propria afacere și acest lucru are și astăzi efecte asupra mediului de afaceri. În ultimii ani însă, tinerii care au terminat sau nu studii superioare încep să își schimbe percepția cu privire la viitorul lor, iar asta se simte puternic în economie.

Analiștii spun că sunt două mari tendințe, pe care le putem simți în viața de zi cu zi.

Pe de o parte, tinerii preferă companiile internaționale, brand-urile mari care sunt prezente și în România, dar care au fost lansate peste graniță și care au crescut puternic. A te angaja într-o corporație aduce o siguranță ceva mai mare a locului de muncă, dar și o susținere atunci când vorbim despre creșterea profesională. Companii precum Google, Oracle, Coca Cola, HP, IBM, Microsoft sau Amanzon sunt prezente pe piața din țara noastră și recrutează constant tinere talente care să îi ajute să își dezvolte afacerile locale.

De cealaltă parte însă, există și tineri care nu vor să muncească decât la propriul vis. Cu o investiție mai mare sau mai mică, ajutorul familiei sau susținere venită de la investitori locali, micii antreprenori reușesc nu doar să își dezvolte o afacere proprie, dar și să o crescă susținut și să demonstreze faptul că se poate ca în România să ai succes, atâta timp cât depui pasiune în tot ceea ce faci și crezi în propriile forțe.

La începutul toamnei, când ne întoarcem cu toții cu un zâmbet larg la birourile noastre mai mari sau mai mici, începem să ne gândim la cum va arată piața muncii peste ani. Să fie oare formată jumătate din corporații cu sute de angajați și cealaltă jumătate cu afaceri de familie, cu pasiune?

 

 

AUGUST 2017

Acum patru ani lansam primul număr al revistei Jurnalul de Afaceri în mediul online. Prima noastră copertă anunța povestea FAN COURIER, o companie care a crescut susținut și s-a dezvoltat natural. Povesteam la acea vreme despre o posibilă criză alimentară, care, odată cu trecerea celor 48 de ediții ale revistei, pare ceva din ce în ce mai plauzibilă.

Am pornit la drum cu gândul că vrem să explicăm celor care vor să reușească în afaceri pașii făcuți de managerii din România pentru a crește companiile pe care le conduc și care au crescut, au trecut prin momente importante, prin criza economică, au învățat cum să crească. Ce am realizat însă, odată cu trecerea anilor, este faptul că și noi am învățat cum să trecem prin momentele grele, cum să nu uităm în niciun moment de scopul nostru și să învățăm zi de zi cum putem fi mai buni pentru a ne apropia de rezultatele la care visăm.

Am crescut alături de poveștile celor mai importanți manageri din țara noastră, de riscurile și oportunitățile lor, de amintirile evenimentelor care i-au dezvoltat. Vă mulțumim pentru acest lucru. Am crescut de la o ediție la alta cu ajutorul cititorilor noștri, cu preferințele lor și alături de curiozitatea neîntreruptă pe care au au față de noi povești de business.

Vă mulțumim pentru tot sprijinul pe care ni l-ați acordat și sperăm să fiți alături de noi în continuare pentru a crește împreună în următoarele noastre ediții!

IULIE 2017

A lucra de la 9AM la 5PM devine o situație din ce în ce mai puțin întâlnită în România. Pe de o parte, multe companii au realizat faptul că a obliga un angajat să lucreze opt ore în fiecare zi de la sediul firmei aduce dezavantaje majore de ambele părți, iar de cealaltă parte, odată cu internaționalizarea multor activități, salariații români se văd nevoiți să lucreze seara sau în timpul weekend-ului.

Lucratul de acasă,  cunoscut și ca “work from home” sau “work remotely”, a devenit în ultimii ani ceva comun în companiile de toate dimensiunile din țara noastră. Angajatorii au conștientizat faptul că a oferi libertatea locației salariaților aduce beneficii majore: începând de la rezultatele mai bune ale activităților desfășurate și continuând cu facturi mai mici la utilitățile necesare întreținerii unui birou de mari dimensiuni. Desigur, doar anumite domenii de activitate reușesc să ofere acest beneficiu, însă vestea bună este că ultimii ani au adus o schimbare de mentalitate și asupra corporațiilor internaționale, care până nu acum mult timp nici nu considerau viabilă opțiunea de a nu avea un program fix și obligatoriu pentru salariați.

O altă schimbare majoră este legată de programul de lucru. Flexibil sau nu, angajații români spun că au un program care implică lucrul pe timp de seară sau în timpul weekend-ului. Statisticile oficiale făcute publice de Institutul Național de Statistică arată că aproape 50% din totalul populației ocupate lucrează sâmbătă și 12% lucrează noaptea. În ce privește programul obișnuit de lucru, media este de 39,8 ore pe săptămână.

Se schimbă modul în care angajații români lucrează și interacționează cu angajatorii? Cu siguranță! Se modifică modalitatea în care un salariat trece prin evaluarea performanței? Desigur. Care este următorul pas? Probabil o flexibilitate și mai ridicată a companiilor, alături de beneficii directe ce nu au legătură cu cele opt ore zilnice tradiționate.

IUNIE 2017

Educația, politica, istoria, poziția geografică și multe alte elemente au influențat în timp nu doar economia României, ci și modul în care oamenii privesc antreprenoriatul.

Atunci când analiștii economici declarau fericiți faptul că românii au început să perceapă deschiderea propriei afaceri ca pe o oportunitate similară, poate chiar mai benefică, în comparație cu angajarea în cadrul unei companii, criza economică a încetinit sau blocat dezvoltarea în această direcție. Situația economică a revenit însă la normal, iar oamenii de afaceri se uită la anii trecuți și nu pot decât să privească criza economică ca pe o perioadă în care au învățat cum să se asigure că își pot menține businessul pe linia de plutire, chiar și atunci când cele mai multe dintre contractele ce aduc profit sunt sub semnul întrebării.

Anul curent vine cu vești bune pentru antreprenori și nu numai. Începând cu a doua lună a anului au fost eliminate mai multe taxe obligatorii până atunci, precum cele referitoare la înființarea de noi firme și diferite modificări ce pot apărea pe parcurs. Rezultatele nu s-au lăsat așteptate, antreprenorii au profitat de eliminarea taxelor și au înființat noi companii, care vor sta la baza dezvoltării economiei în viitor. Datele oficiale din raportul Oficiului Național al Registrului Comerțului arată că în lunile februarie și martie ale anului curent, așadar în primele luni de la schimbarea taxelor, au fost înființate nu mai puțin de 17.607 companii (SRL), comparativ cu 16.244 de companii noi, câte au fost deschise în aceeași perioadă a anului 2016. Procentual, creșterea depășește 8%, un procent deloc de neglijat atunci când vorbim despre dezvoltarea economică. Și înființările de PFA au cunoscut o dezvoltare, chiar mai mare comparativ cu cea pentru companiile de tip SRL. În februarie și martie au fost deschise cu 19% mai multe PFA-uri comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la un număr total de 9.182 înființări noi.

Afacerile noi din țara noastră cunosc așadar un trend ascendent, singura întrebare ce se află pe buzele tuturor antreprenorilor este: vor continua inițiativele de susținere pentru cei aflați la început de drum sau vor crește direct proporțional alte taxe și astfel se va egala nivelul taxelor și impozitelor către stat?

 

 

Mai 2017

A trecut aproape un an din momentul în care întreaga lume aștepta ultimele vești cu privire la rezultatele referendumului asupra menținerii/ieșirii Regatului Unit în Uniunea Europeană. Cunoscut mai ales sub denumirea de Brexit, evenimentul din iunie anul trecut a fost și este un subiect de dezbatere în multe dintre ședințele aleșilor europeni. Analiștii au atenționat atât votanții, cât și aleșii din Marea Britanie asupra efectelor de mare amploare care vin odată cu ieșirea Regatului Unit din UE, însă abia acum companiile au început să își anunțe planurile de viitor, planuri care nu includ activități pe termen lung sau investiții masive în Marea Britanie.

Marile bănci, prezente de zeci de ani pe piața din Regatul Unit, și-au anunțat de curând intențiile de dezvoltare, iar analiștii financiari din Londra sau alte orașe importante nu au fost foarte surprinși la aflarea veștii că acestea și-au planificat să demareze restructurarea unităților de pe tărâm britanic și să își îndrepte atenția către alte state. Asta în ciuda faptului că aleșii au anunțat deja intenția de a reduce impozitul pe profit la 15%, cu scopul de a convinge investitorii să rămână și să atragă noi afaceri din alte state din regiune.

Un lucru important de menționat este faptul că dezvoltarea economiei Regatului Unit va fi dependentă de parteneriate cu Statele Unite ale Americii, Rusia, China sau alte țări care nu sunt în prezent membre UE. Pe termen lung este posibil ca aceste parteneriate să ducă la avantajarea economiei, dar problema majora este acum, pe termen scurt.

Vor reuși oare britanicii să oprească închiderea activității marilor companii care au investit până acum în țară sau planurile făcute publice deja de instituțiile bancare sunt doar primele dintr-o serie lungă de retragere a activității din Regat?

 

 

total: 55 | afișate acum: 1 - 10