Piaţa petrolului continuă să fie dezechilibrată

16.08.2016

După o primă jumătate de an foarte bună pentru mărfuri, trimestrul acesta prețurile nu au mai ținut pasul, arată o analiză realizată de Ole Hansen, Head of Commodity Strategy din cadrul Saxo Bank. Astfel, piața petrolului continuă să fie dezechilibrată, iar, ca răspuns, fondurile hedge au tăiat în carne vie în pozițiile bullish pe mărfuri: 40% în ultimele șase săptămâni. Aceste evoluții au lăsat piețele expuse unor riscuri de tranzacționare adversă, mai ales pe piața petrolului, unde sesizăm o revenire la niveluri record ale pozițiilor short.

„Cu aceste informații în minte, ministrul saudit al energiei a anunțat joia trecută că va oferi un prag de suport prețului la petrol, afirmând că poziționarea short a dăunat prețului. Comentariile sale au făcut imediat ca prețul țițeiului să sară, deși surplusul de producție continuă să mențină piața dezechilibrată. Refuzul Arabiei Saudite de a agrea acordul de la Doha, din aprilie, a făcut piața să reacționeze la acest prim semn – fie și verbal – legat de intervenția pe preț. Un nou acord care să ajute piața nu e așteptat foarte curând, dar traderii se vor gândi cu siguranță de două ori înainte de a plasa poziții short după această declarație”, a spus Ole Hansen, Head of Commodity Strategy – Saxo Bank.

În acelaşi timp, câștigul obținut de energie și metale a mai redus un pic tensiunea de pe piața mărfurilor soft. Acest sector a fost în cerere continuă, tot anul acesta, mai ales dacă vorbim de zahăr și bumbac. În plus, piața cerealelor a mai luat o gură de oxigen înainte de cel mai important raport al verii, estimarea World Agriculture Supply and Demand (WASDE), dată abia la sfârșitul săptămânii.

„Vedeta săptămânii trecute a fost, totuși, petrolul, care a crescut cel mai mult din aprilie încoace. O aglomerare de poziții short ca răspuns la creșterea stocurilor a creat contextul ideal pentru această evoluție. Când ea s-a și produs, a avut nu doar sprijinul companiilor producătoare, dar și pe cel al ministrului saudit al energiei, cum arătam mai sus”, a explicat Ole Hansen.

Metalele preţioase

Aşadar, conform acestuia, cererea de a investi bani reali în mărfuri a cunoscut și ea un reviriment anul acesta, dar tabelul de mai jos arată că majoritatea cererii s-a îndreptat către metale prețioase, mai ales aur.

 „Oricum, performanțele acestui sector au fost impresionante anula cesta, cel puțin până acum. Metalele „albe” – platina și argintul – au crescut fenomenal, mai ales după votul Brexit din iunie. Săptămâna aceasta, raportul platină vs. aur era cu 175$ mai mare decât era în iunie”, spune analistul.

Analiza arată că recenta evoluție a fost impulsionată de o creștere bruscă, de 10%, a paladiumului pe piețele asiatice, miercurea trecută. Această creștere speculativă se datorează cumpărătorilor care au profitat de lichiditatea scăzută și de relativa rigiditate a fluctuației de preț.

„Pentru ca aceste câștiguri să rămână constante, trebuie să urmărim acum aurul. Urmare a încercării eșuate de a rămâne la $1,375/uncie – valoarea de vârf de la 11 iulie a.c. – metalul prețios a început să arate expus și o nouă corecție de preț pare să planeze asupra lui”, mai spune Ole Hansen.

Prin urmare, cererea va continua să existe, atâta timp cât producția s-a contractat iar băncile centrale continuă să experimenteze cu dobânzi negative și programe de achiziții masive de asseturi. Fondurile hedge mențin poziții long record în aur Comex și plutește în aer o corecție similară cu cea din mai 2016, când prețul s-a scufundat cu 33%.

„Aurul a traversat voios perioada ce a urmat votului Brexit, cu o creștere care l-a plasat în intervalul $1,315/uncie și $1,365/uncie. Există acum indicii că prețul ar cunoaște o perioadă de suport – nu pare să mai aibă putere să crească, în timp ce dolarul a scăzut. Cu toate acestea, sunt și multe poziții long pe piață, dar e greu de crezut că le va închide cineva, asta dacă aurul nu va coborî sub $1,300/uncie”, explică analistul.

Preţul petrolului

Pentru petrol a fost o săptămână bună, mai ales că am primit și rapoartele pe piețele de energie redactate de cele trei mari instituții: OPEC, EIA și IEA.

„EIA continuă să vadă piața globală de petrol ca fiind saturată de producție până în 2017. În raportul de care vorbeam, evaluează creșterea producției din SUA cu 100,000 de barili/zi la 8.3 milioane – dar, oricum, mai puțin cu 400,000 de barili/zi decât vârful din 2016”, a precizat Ole Hansen, Head of Commodity Strategy – Saxo Bank.

Conform acestuia, OPEC vede și ea reechilibrarea pieței întârziind: în schimbul unui ușor deficit pe 2017 estimat în raportul anterior, acum se așteaptă la un surplus global de 100,000 de barili/zi.

IEA e un pic mai pozitivă, în pofida excesului de producție din Golf. Reuters – care citează din raport – scrie că „piețele de petrol din lume vor începe să se restrândgă încă din 2016, dar procesul e încet și dureros – cererea e încă redusă, iar statele non-OPEC continuă să producă la cote înalte”.

Aceste dezvoltări reprezintă griji suplimentare care, coroborate cu stocurile curente mari, vor contribui la întârzierea revenirea la media de preț de acum ceva timp. În traducere, rafinăriile au produs mai mult decât au cerut consumatorii. În curând se încheie și sezonul în care șoferii consumau multă benzină în vacanțe, așa că ne putem aștepta la și mai multă presiune în săptămânile ce vin.

„Membrii OPEC au căutat din nou sprijin pentru prețul petrolului prin intervenție verbală, după ce au văzut prețul coborând spre 40$/baril. Această metodă a mai dat deja roade de două ori anul acesta, dar a fost nevoie de intervenția ministrului saudit al energiei: producția e prea abundentă, iar stocurile din SUA prea mari”, a detaliat Ole Hansen.

În timp ce pozițiile bullish au rămas relativ stabile, am remarcat o creștere semnificativă a pozițiilor short. O renunțare la aceste poziții are capacitatea de a crește prețul petrolului între $5 și $10.

„Spectacolul” declarațiilor continuă

Recentele evoluții demonstrează bătălia continuă dintre opiniile celor care se poziționează long și cei care preferă poziționarea short pe piață. Odată ce pofta de tranzacționare începe să dispară, investitorii își vor întoarce privirea către miliardele de dolari pierduți în ultimii ani. Acest factor, combinat cu creșterea cererii, va determina o creștere a prețului pentru a încuraja producția – atât prin mijloace noi, cât și tradiționale.

„Nu vedem OPEC să acționeze în acest moment, dar „spectacolul” va continua: vom avea declarații, pentru că există presiune pe preț, mai ales că vine septembrie – o lună care, în mod tradițional, aduce profituri negative în ultimii ani. Ne menținem opinia că, pe T3, petrolul Brent se va tranzacționa în intervalul 40$-50$/baril. E greu să anticipăm un preț mai mare decât 50$/baril până la finele anului, mai ales acum când toate vocile spun că revenirea se va produce abia prin… 2017”, a încheiat analistul Saxo Bank.

 

Citiți și despre: