Piaţa rezidenţială în 2017. Ce urmează după un an de creşteri în 2016?

01.02.2017

Pentru anul 2017, estimările arată că interesul pentru cumpărarea unei locuinţe este în creştere. Anul 2016 a fost unul destul de bun pentru piaţa rezidenţială din România. Preţurile apartamentelor au avansat, pe fondul unei puteri de cumpărare  mai ridicate a românilor, în timp ce livrările de locuinţe noi au cunoscut, de asemenea, un avans. Ce ne aşteaptă însă în anul 2017?

Preţul mediu solicitat pentru apartamentele disponibile spre vânzare la nivel naţional, conform unui studiu realizat de imobiliare.ro, a crescu cu 10,7% anul trecut, de la 951 de euro pe metru pătrat util la 1.053 de euro pe metru pătrat.

În plus, numărul autorizaţiilor de construcţie eliberate pentru clădiri rezidenţiale a crescut în perioada ianuarie – noiembrie 2016 cu 13,5%, potrivit ultimelor date publicate de INS privind volumul lucrărilor de construcţii.

Astfel, pentru anul 2017, analiştii din domeniul real estate spun că interesul pentru cumpărarea unei locuinţe este în creştere.

Premise de creştere

O analiză Re/Max România arată că piaţa imobiliară din România va continua să crească în 2017, într-un ritm cel puțin egal cu cel de anul trecut, în condiţiile în care ţara noastă este o piață ieftină în Uniunea Europeană  în ceea ce privește segmentul rezidențial – și nu numai.

Aşadar, anticipând continuarea creșterii economice şi ținând seama că toată piața imobiliară europeană e într-o zonă de stabilitate și creștere, cercetarea arată că piața imobiliară din România are toate premisele de creștere şi în anul curent.

Piața imobiliară din România își menține premisele de creștere şi în 2017

Evoluţia preţurilor pe oraşe

În Bucureşti, la finele anului trecut, aşteptările vânzătorilor au ajuns la o medie de 1.138 de euro pe metru pătrat, cu 6,5% mai mult decât în urmă cu 12 luni, când se situau la 1.069 de euro pe metru pătrat. Cel mai mare avans, de 9,8%, a fost înregistrat de locuinţele noi, care au ajuns la 1.175 de euro pe metru pătrat, faţă de 1.070 de euro pe metru pătrat la sfârşitul lui 2015. Apartamentele vechi, pe de altă parte, s-au apreciat cu 5,7%, de la 1.024 la 1.082 de euro pe metru pătrat.

În Capitală, preţul pe metru pătrat al unei locuinţe a ajuns la o medie de 1.175 de euro

În Braşov, un apartament costă acum circa 901 euro pe metru pătrat util, cu 2,6% mai mult decât la finele lui decembrie 2015, când ajungea la 878 de euro pe metru pătrat, iar în Cluj-Napoca, indicele Imobiliare.ro a consemnat un avans de 11,4% pe parcursul acestui an, de la 1.117 euro pe metru pătrat la finele lui 2015, până la 1.244 de euro pe metru pătrat în decembrie 2016.

De asemenea, în Constanţa, valoarea medie de listare pentru un apartament este de 968 de euro pe metru pătrat util în momentul de faţă, cu 5,6% peste nivelul de 917 de euro pe metru pătrat valabil la sfârşitul lui decembrie 2015, în timp ce în Iaşi, pretenţiile vânzătorilor de apartamente au consemnat, per ansamblu, un avans de 1,3% în ultimele 12 luni, de la 847 la 858 de euro pe metru pătrat.

Pe de altă parte, Timişoara nu se înscrie în trendul ascendent. Însă, în acest oraș, după un declin de 0,9% consemnat în primele săptămâni din decembrie 2016, indicele Imobiliare.ro relevă pentru 2016 un avans de 9,3% pentru apartamentele din oraşul de pe Bega, de la 940 la 1.027 de euro pe metru pătrat util.

Investiţiile imobiliare

În România, volumul investiţiilor din 2016 este estimat la aproape 900 de milioane de euro, cu 35% mai mare decât cel înregistrat în 2015, de 663 milioane de euro. Numărul tranzacţiilor a fost uşor mai redus, ceea ce înseamnă că valoarea medie a unei tranzacţii a crescut.

Volumul investiţiilor imobiliare din 2016 este estimat la aproape 900 de milioane de euro

„Fundamentele pieţei rămân robuste. Estimările macroeconomice pentru România sunt pozitive.  Numărul proprietăţilor disponibile la vânzare este în creştere şi există o diferenţă importantă între randamentele ce pot fi obţinute din investiţii în România comparativ cu cele din Polonia şi Cehia.  În consecinţă, percepţia asupra pieţei este una pozitivă, în prezent fiind în diferite stadii de negociere tranzacţii cumulând aproximativ 630 milioane de euro”, a afirmat Silviana Petre Badea, national director, head of capital markets JLL Romania.

Interesul pentru piaţa imobiliară

O treime dintre locuitorii marilor orașe vor să cumpere, să vândă sau să închirieze o proprietate imobiliară, arată un alt studiul privind evoluţia acestei pieţe.

Cumpărătorii au tendinţa de aloca mai mult timp pentru găsirea unei proprietăţi, potrivit studiului, care mai constată diminuarea importanţei acordate de către clienţi factorului preţ, în favoarea zonei sau apropierii de facilităţi, dar şi preferinţa sporită pentru locuinţele noi, în detrimentul celor vechi.

Există, aşadar, o uşoară creştere a interesului pentru chirii şi o aşezare a cererii în ceea ce priveşte nevoia de cumpărare. Din totalul populaţiei cu o nevoie imobiliară, ponderea celor interesaţi să cumpere o locuinţă a scăzut uşor, de la 55,2% în 2015, la 53,7% în 2016. În acelaşi timp, ponderea celor interesaţi să ia o proprietate în chirie a crescut de la 10,6% la 11,8%. Pe de altă parte, cota celor care au nevoie să vândă a crescut de la 23,2%, la 25,1%. În 2016, proprietarii dornici să dea spre închiriere o locuinţă reprezentau 9,5% din piaţă, faţă de 11% în anul precedent.

Referitor la modalitatea de plată vizată pentru cumpărarea unei locuinţe, 40% dintre respondenţi intenţionează să facă plata cash pentru imobilul dorit, în timp ce restul de 60% au în plan să ia un credit bancar.

Apartamentele noi, cele mai căutate

Interesul pentru apartamentele noi a urmat o traiectorie general crescătoare în ultimii patru ani, în timp ce majorări semnificative ale cererii consemnate pe segmentul locuinţelor nou-construite s-au înregistrat în Iaşi, Bucureşti şi Timişoara.

În Timişoara s-a consemnat o triplare a cererii pentru locuințe noi, fapt ce dovedeşte ascensiunea rapidă a pieţei imobilelor nou-construite, care a ajuns să o depăşească în popularitate pe cea veche. De menţionat este că, pe fondul provocărilor în materie de finanţare, ritmul de creştere a cererii de locuinţe a încetinit vizibil în 2016, acest indicator înregistrând, în unele cazuri, chiar uşoare scăderi.

În Iaşi, interesul pentru achiziţia de apartamente a consemnat cele mai mari variaţii din ultimii patru ani: 127% pe segmentul vechi şi 775% pe segmentul nou, salt explicat, în parte, şi de creşterea foarte mare a volumului de oferte.

De asemenea, în Capitală, din 2012 încoace, volumul căutărilor pentru locuinţele noi din Capitală a consemnat, per total, un avans de 351% – spre comparaţie, cererea pentru apartamentele vechi s-a majorat în acest răstimp cu doar 86%.

În Braşov, cererea pentru apartamentele nou-construite a crescut constant în ultimii patru ani, ajungând la un avans de 274% faţă de 2012.

Cluj-Napoca este singurul oraș în care, din 2012 până în prezent, cererea pentru locuinţele din blocurile vechi este depășită de cererea pentru apartamentele noi.

Din orașele analizate, Cluj-Napoca este singurul în care cererea pentru apartamentele noi o depăşeşte pe cea pentru locuinţele din blocurile vechi în toată perioada analizată. Acest fapt poate fi explicat prin existenţa unei oferte competitive de locuinţe noi, atât în oraş, cât şi în împrejurimi. Prin urmare, creşterea interesului pentru segmentul nou – care are un statut dominant în piaţă – a fost mai mică decât cea consemnată pe segmentul vechi, respectiv 163%, faţă de 267%.

Totodată, în Constanţa, cererea pentru segmentul rezidenţial nou s-a majorat cu 210% din 2012 încoace, în timp ce segmentul vechi a consemnat o creştere de 96%.

 

 

Citiți și despre: