Principalele beneficii pe care guvernanța corporativă le aduce companiilor

15.02.2018

Criza din anul 2008 a atras atenția tuturor asupra necesității reglementării și implementării unui set riguros de reguli și principii după care sunt conduse respectiv supravegheate companiile, consideră Florentina Șușnea, Managing Partner, PKF Finconta.

”Regulile de guvernanță a întreprinderilor existau la începutul anilor 2000, numai că reglementările laxe, precum și inconsistența auditului intern cu privire la administrarea și controlul activității top managementului, au condus la comportamente adminstrative neconforme. Formele acestora au acoperit un spectru destul de larg, de la conflicte de interese și incompatibilități la abuzuri de putere și nerespectarea unor minime criterii de transparență și administrare a riscului”, conform sursei citate.

Cine au fost cei păgubiți?

De cele mai multe ori cei păgubiți au fost actionarii, angajații, consumatorii, partenerii de afaceri. Însă, se pare că nu au învățat nimic din această experiență, din moment ce, de curând, multe companii de stat au fost exceptate de la efectele OUG 109/2011 privind managementul corporativ.

Principalele beneficii pe care guvernanță corporativă le aduce companiilor:

1. Diminuarea riscurilor pe care le comportă să faci business pentru acționari

2. Dezvoltarea performanțelor prin eficientizarea activităților pentru manageri

3. Internaționalizarea, deschiderea către alte piețe pentru acționari si manageri

4. Creșterea transparenței și responsabilității sociale pentru clienți

5. Predictibilitatea evoluției investiției pentru investitori

6. Bună reputație printre investitori și finanțatori

În statele cu tradiție în guvernanță corporativă există două modele consacrate: modelul shareholder și modelul stakeholder. În timp ce primul model privește maximizarea valorii pentru acționari, cel de-al doilea vizează apărarea interesului părților implicate (angajați, parteneri de afaceri, acționari, manageri etc). Modelul pentru care a optat economia emergentă a țării noastre este modelul stakeholder.

Totuși, există o lipsa de consecvență în ce privește implementarea guvernanței corporative din cauza a cinci motive:

1. Mecanisme de control laxe pentru informarea financiară relevanță, inteligibilă, comparabilă și semnificativă

2. Eșecul implementării unui sistem contabil în acord cu evoluțiile internaționale

3. Nedefinirea clară a raporturilor între proprietari și manageri

4. Centralizarea luării deciziilor și neimplicarea celorlalte părți participante

5. Absența unui cadru conceptual despre ce înseamnă o piață eficientă

”Lipsa de consecvență a implementării guvernanței corporative provine și din caracterul facultativ, în termeni juridici – supletiv, al prevederilor acesteia în România care trage după sine o conformare doar pe baza voluntară a companiilor”, mai spune Florentina Șușnea.

Creșterea performanței, competitivității și investițiilor se poate efectua pe termen lung cu ajutorul guvernanței corporative. Din cauza unor factori specifici (culturali, economici, sociali) în România nu se poate vorbi despre o aplicare exhaustivă a principillor de bună practică a guvernanței corporative.

Chiar dacă primul cod de guvernanță corporativă a apărut încă de acum 17 ani și a fost apoi înlocuit în 2008 cu unul nou, el a devenit un subiect care primea atenție în contextul crizei economice. Criza din 2008/2009 a trecut, în timp ce România este statistic pe creștere economică și subiectul guvernanței corporative s-a stins. Tranziția de la instituții de stat guvernate de tot felul de relații, la instituții bazate pe reguli mai trebuie să aștepte. Așadar, se pare că guvernanța corporativă ne preocupă numai atunci când economia suferă.

 

 

 

Citiți și despre: