Problemele din sistemul sanitar, dezbătute în cadrul PRIA Healthcare

15.05.2017

Sistemul sanitar, prețul medicamentelor, accesul la tratament, sistemul privat, asigurările de sănătate, legislația și fiscalitatea, precum și tehnologia pentru sănătate au fost dezbătute la conferința PRIA Healthcare, eveniment care a avut loc pe data de 11 mai 2017. Toate aceste subiecte au fost discutate alături de toți cei implicați – autorități, specialiști, industria farmaceutică, industria dispozitivelor și echipamentelor medicale, distribuitori, pacienți, reprezentanți ai spitalelor de stat și private și reprezentanți ai mass-mediei.

De asemenea, printre subiectele abordate se numără şi sistemul sanitar românesc, despre lista medicamentelor și prețul acestora, despre caietele de sarcini și despre când vor fi gata, despre situația spitalelor din România, despre clawback, despre sistemele informatice ale CNAS (SIUI, SIPE, CEAS și DES), dar și despre bugetul CNAS și cum este alocat acesta către tipurile de afecțiuni, despre situația personalului medical, despre clinicile private de sănătate, despre asigurările de sănătate și despre finanțarea sistemului.

Aşadar, conferința PRIA Healthcare a reprezentat un important eveniment dedicat sistemului de sănătate şi s-a adresat tuturor actorilor implicați în sănătate – autorități, specialiști, pacienți, reprezentanți ai producătorilor, distribuitorilor şi importatorilor de medicamente, producătorilor de farmaceutice, ai producătorilor de dispozitive și echipamente medicale.

În plus, s-a discutat despre inovație, reglementări, schimbări revoluționare, despre rolul consultanților pentru această industrie, despre rolul tehnologiei în viitorul sănătății și despre oricare alte aspecte care ar putea să ofere acces către un viitor mai bun al sistemului farmaceutic din România.

Lectori invitați au fost: Christian RODSETH – Managing Director, Janssen Romania; Oana COSTAN – Director, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS); Dr. Vasile CEPOI – Președinte, Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate; Dr. Carmen ORBAN – Manager, Institutul Clinic Fundeni; Radu GĂNESCU – Președinte, COPAC; Giselle BOLAT – Director Executiv, The Brain Institute; Rozalina LĂPĂDATU – Președinte Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune – APAA și Cristian SAS – CEO, Clinicile Anima.

Oana COSTAN, invitat ca lector la conferința PRIA Healthcare:

„Avem acum mai mulţi furnizori la care bolnavii se pot trata. La nivelul CNAS se derulează 14 programe naţionale de sănătate curative, bugetul alocat în anul 2017 este de 4.917.595 mii lei ceea ce reprezintă o creştere cu 10,93% faţă de bugetul anului 2016. Pentru medicamente, bugetul alocat în 2017 este de 3.367.425 mii lei, 1.165.492 mii lei pentru servicii, pentru materiale sanitare sau dispozitive medicale 389.677 mii lei. Programele de sănătate curative sunt şi rămân o prioritate pentru CNAS”.

Dr. Carmen ORBAN, Manager, Institutul Clinic Fundeni, în cadrul conferinței:

„Bugetul spitalelor, de ani de zile, este acelaşi, în condiţiile în care vedem o migraţie pe diverse sectoare: s-au dat sporuri salariale, s-a dat drumul la angajări şi personalul medical în spital a crescut substanţial în multe spitale, inclusiv la noi. Infrastructura spitalelor se învecheşte pe an ce trece, ca atare cheltuielile cu utilităţile sunt în fiecare an mai mari, lăsând la o parte scumpirile, vorbim de reţeaua de ţevi care se degradează. Nimeni nu a înţeles că de fapt soluţia este un spital nou, cu infrastructură nouă, care va duce la nişte economii substanţiale. Structuri vechi, bugete identice. Avem acelaşi buget şi noi cu acelaşi buget trebuie să tratăm pacienţi”.

Christian RODSETH – Managing Director Janssen România:

„Pacienţii români au dreptul la tratamente inovatoare, care pot salva vieţi şi care au potenţialul să le ofere o calitate mai bună a vieţii, precum orice alt cetăţean membru al Uniunii Europene. Este responsabilitatea noastră, a tuturor actorilor din sănătate, să ne asigurăm că acest obiectiv este atins în mod sustenabil. Două dintre recomandările noastre sunt creșterea finanţării sistemului de sănătate, în prezent se alocă doar 4,2% din PIB, precum și dezvoltarea politicilor publice bazate pe date reale, care pot fi obţinute prin registrele electronice pentru afecţiuni cronice precum cancerul, și care pot conduce la o mai bună eficientizare a resurselor financiare. Accesul la servicii de sănătate și la medicamente de ultimă generaţie nu ar trebui îngrădit prin mecanisme precum taxa claw-back, care a atins un nivel nesustenabil pentru producătorii de medicamente și care are drept consecinţă retragerea unor medicamente de pe piaţă. De asemenea, prelungirea perioadei de valabilitate a contractelor cost-volum la 3-5 ani, extinderea opţiunilor terapeutice pentru care acestea se pot încheia, precum și ajustarea criteriilor de prioritizare a ariilor terapeutice, sunt doar câteva exemple prin care bugetul alocat sănătăţii poate fi optimizat în beneficiul pacienţilor. Suntem și vom fi întotdeauna deschiși dialogului și stabilirii de parteneriate public-private alături de autorităţi pentru a identifica împreună soluţiile optime în adresarea unora dintre provocările din sistemul de sănătate”.

Vasile CEPOI, Preşedintele Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate: 

„Managementul riscurilor clinice este un punct foarte important în managementul spitalului. Dacă ne uităm la eşecurile din sănătate care sunt mediatizate la ora actuală constatăm că majoritatea cazurilor sunt determinate de organizarea activităţii din spitalul respectiv, de existenţa unui sistem de monitorizare într-un spital şi nu de probleme de resurse financiare. (…) Managementul riscurilor clinice este o componentă importantă a guvernanţei clinice”.

Radu GĂNESCU, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România:

„Finanţarea în sistemul de sănătate creşte, însă „foarte puţin” în raport cu nevoile existente. Finanţarea este inadecvată pentru nevoile noastre, pentru nevoile pacienţilor. (…) Nu putem să vorbim despre un tratament corect al pacienţilor dacă nu le oferi tot ce înseamnă acel tratament. Soluţia este ca finanţarea în sistemul de sănătate să fie una corectă. Finanţarea creşte, creşte foarte puţin în raport cu nevoia”.

Rozalina LĂPĂDATU, Preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune:

„Sistemul este pe butuci de foarte mulţi ani, noi pacienţii o spunem de nenumărate ori. Avem un sistem subfinanţat. Nu ştim unde sunt banii. Noi ştim că plătim în fiecare lună. Plătim în fiecare lună nişte bani care se duc la bugetul statului. De acolo, Ministerul de Finanţe ne spune şi noi trebuie să îl credem pe cuvânt de pionier care este suma pe care o va aloca CNAS, spunând că este cea pe care ei au colectat-o. Nu există nicio transparenţă privind bugetul, banii care intră la fondul de stat privind sănătatea”.

Liviu POPESCU, Director Relații Externe, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM):

„Ceea ce ar trebui să facă orice sistem de sănătate din lume este să asigure, cu prioritate, accesul pacienților la medicamentele potrivite pentru afecțiunea lor, la momentul potrivit. În România, însă, reglementările impuse de-a lungul timpului au avut un rezultat diametral opus, au dus chiar la dispariția medicamentelor de pe piață. Metodologia de calcul al prețurilor la medicamente care impune în România cel mai mic preț european a limitat accesul pacienţilor la medicamente. Taxa clawback, care obligă industria să acopere 20% din deficitul bugetar, poate părea doar o problemă a industriei, însă consecințele ei sunt resimțite și de pacienți. Procesul de actualizare a listei de medicamente compensate îngrădeşte accesul pacienţilor la inovaţia în medicină. România ocupă locul 5 la nivel European în ceea ce privește penetrarea medicamentelor generice, acestea reprezintă 60% din piață ca volum. Dar actualizarea listei de medicamente compensate se face cu dificultate și unii dintre pacienți așteaptă ani de zile până să se poată trata cu un medicament de ultimă generație. Pentru rezolvarea tuturor acestor probleme este nevoie de transparență și de dialog deschis între toți cei implicați în sistemul de sănătate”.

 

 

Citiți și despre: