Rentabilitatea agriculturii româneşti: Cu ce probleme se confruntă fermierii?

01.04.2017

La 10 ani de la integrarea în UE, economia rurală este încă slab dezvoltată. Producţia agricolă a României a ajuns, în 2016, la 15 miliarde de euro, procentul cu care acest sector contribuie la Produsul Interne Brut al ţării fiind unul important. Însă nu se poate spune că agricultura românească este una performantă, cu toate că de la integrarea europeană, în anul 2017, s-au realizat o serie de paşi care au contribuit destul de mult la creşterea acestui sector.

Anul 2007, data aderării ţării noastre la Uniunea Europeană, a marcat pentru sectorul agricol o epocă nouă, România fiind aşadar nevoită să îşi adapteze rapid agricultura şi modul în care se face dezvoltarea rurală, pentru a se putea integra pe piaţa internă europeană şi a adopta în totalitate Politica Agricolă Comună (PAC). Prin urmare, aderarea la UE reprezintă cel mai puternic factor de presiune pentru reforma rapidă a agriculturii româneşti, în contextul în care în ţările europene acest sector este unul destul de competitiv, orientat spre piaţă, îndeplinind în acelaşi timp şi alte funcţii, precum protejarea mediului înconjurător, oferirea de aşezări rezidenţiale mai convenabile pentru populaţia din spaţiul rural, precum şi integrarea agriculturii cu mediul înconjurător şi cu silvicultura.

Aderarea la UE reprezintă cel mai puternic factor de presiune pentru reforma rapidă a agriculturii româneşti

Din păcate, chiar şi la 10 ani de la integrarea României în Uniunea Europeană, economia rurală a ţării noastre, dominată de agricultură, este încă slab integrată în economia de piaţă. Se pare că fermierii şi autorităţile române încă nu au înţeles faptul că şi în acest domeniu este nevoie de aplicarea unor tehnici de marketing şi de o promovare intensă pentru a ne face produsele agricole competitive pe piaţa internaţională.

De ce este atât de importantă agricultura pentru România?

Pe plan naţional, agricultura este una dintre ramurile importante ale economiei româneşti.

Contribuţia agriculturii, silviculturii și pisciculturii în formarea Produsului Intern Brut al României se situează în jurul valorii de 6% din PIB, iar în statele membre ale UE se situează la aproximativ 1,7%. Şi din acest motiv este nevoie de o dezvoltare şi de o modernizare a domeniului agricol.

Conform datelor publicate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Regionale, din cele 23,8 milioane de hectare cât însumează teritoriul ţării, suprafaţa agricolă utilizată în exploataţiile agricole este de aproximativ 13,3 milioane hectare (55,9 %), din care circa 8,3 milioane de hectare reprezintă teren arabil. În plus, cerealele şi plantele oleaginoase ocupă în jur de 80% din suprafaţa arabilă.

15 miliarde de euro pentru economie

Agricultura românească a adus în 2016 în jur de 15 miliarde de euro în economie, în scădere cu 2,7% față de rezultatul din 2015 și cu 8,7% mai puțin față de media ultimilor cinci ani, arată estimările Eurostat. Scăderea a fost cauzată de rezultatele financiare mai slabe din zootehnie și de încasările mai mici din piața grâului, venite ca urmare a reducerii prețurilor.

Piața cerealelor a rămas și în 2016 cel mai mare segment din agricultura locală, cu un procent de 21% în totalul producției agricole românești, respectiv 32% în segmentul vegetal.

Rezultatul marchează al patrulea an de scădere consecutivă al încasărilor din agricultură, rulajele fiind în prezent cu cel puțin 3 miliarde de euro sub cele din 2008 și 2011, ani record pentru agricultura românească.

Producția vegetală a fost și anul trecut motorul principal al pieței agricole românești, în condițiile în care trei sferturi din afaceri sunt cuprinse în acest segment. În schimb, zootehnia deţine o pondere de doar 24,4% din întreaga producție agricolă a României.

Singurul segment al agriculturii româneşti cu rezultate financiare de record istoric în 2016 a fost cel al semințelor oleaginoase, în condițiile în care afacerile din acest sector s-au ridicat la 1,1 miliarde de euro.

Chiar dacă producţia agricolă este una destul de bună, potenţialul ţării noastre nu este valorificat la maximum, întrucât agricultura se confruntă cu o serie de probleme care ar trebui luate în calcul mai mult. Aşadar, care sunt principalele deficienţe ale agriculturii în România?

Prea multe ferme agricole mici

Existenţa unui număr foarte mare de ferme agricole mici în paralel cu fermele foarte mari relevă dezechilibrul structural ce influenţează agricultura din ţara noastră şi competitivitatea acesteia, potrivit unui raport al Ministerului Agriculturii.

Aşadar, România se bucură de un potenţial de dezvoltare important în sectorul agriculturii, cu toate că acesta este insuficient exploatat. Cu o suprafaţă totală de 238 mii km pătraţi, România reprezintă 6% din suprafaţa totală a Uniunii Europene.

Însă tot acest teren agricol este fărâmiţat, împărţit în parcele mici şi, deşi s-a tot încercat încurajarea fermierilor să se asocieze în diverse tipuri de asociaţii sau cooperative, pentru o scădere a costurilor de producţie, această încercare nu a avut deloc succes, în principal din cauza modului în care este percepută ideea de asociere, idee ce nu a avut deloc o conotaţie pozitivă în perioada comunistă.

Îmbătrânirea forţei de muncă şi lipsa studiilor de specialitate

Procesul de îmbătrânire şi scăderea naturală a populaţiei care lucrează în agricultură reprezintă, de asemenea, o problemă majoră a agriculturii româneşti. Fenomenul este reflectat în linii mari în mediul rural, mai ales pe termen lung. Aşadar, forța de muncă din zonele rurale ale României se reduce, iar în structura calitativă a spațiului rural intervin modificări, atât din punctul de vedere al vârstei, cât și al educației.

O parte importantă a populaţiei implicate în agricultură este foarte vulnerabilă social, fiind în acelaşi timp vârstnică şi cu un nivel de educaţie scăzut, ceea ce face ca în unele zone rurale din România să se instaleze adevărate pungi de sărăcie, pe fondul capacităţii limitate a comunităţilor rurale de a atrage investiţii.

La reducerea numărului de persoane din mediu rural care lucrează în agricultură se mai adaugă şi lipsa pregătirii profesionale în acest domeniu.

Dotarea tehnică în agricultură

Parcul de maşini agricole este, de asemenea, deficitar, decalajul între România și alte state membre UE fiind destul de ridicat. Una din principalele cauze ale subdezvoltării agriculturii României şi a performanţelor slabe este reprezentantă de alocarea precară de capital pentru investiţii în ceea ce privește dotarea cu utilaje a fermierilor. Aşadar, dotarea unui agricultor din exploataţiile agricole româneşti, comparativ cu dotarea unui agricultor din UE , este de 25–26 de ori mai mică.

În plus, datele Ministerului Agriculturii arată că un număr important de exploataţii – 31,1% din total terenurilor agricole – nu utilizează tractorul şi 91,1% din exploataţii nu deţin un tractor.

Lipsa sistemelor de irigații

Ultimele date disponibile privind suprafaţa amenajată pentru irigații arată că doar aproximativ 24% din terenurile agricole beneficiază de astfel de sisteme, însă majoritatea nu sunt funcţionale. Aşadar, din cele 3,1 milioane hectare amenajate cu infrastructură de irigații, doar 50% sunt considerate viabile.

În plus, suprafaţa amenajată pentru desecări este aproape egală cu cea amenajată pentru irigații, iar combaterea eroziunii solului se face pe circa 15% din suprafaţa agricolă a României.

Lipsa finanţării prin credite

Sectorul agricol, cât şi economia rurală a României au o accesibilitate redusă la serviciile financiare oferite de sistemul bancar, în comparație cu restul economiei ţării. Cu toate că sistemul bancar  a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimii ani, iar băncile au manifestat o mai mare deschidere pentru finanţarea IMM-urilor şi a sectorului agro-alimentar, accesarea unui credit rămâne o problemă majoră pentru majoritatea fermierilor şi firmelor din spaţiul rural.

Așadar, deși au avut loc o serie de schimbări benefice după aderarea României la Uniunea Europeană, agricultura românească încă se confruntă cu o serie de probleme care împiedică dezvoltarea acestui sector. Rezolvarea unora din aceste piedici ar putea ajuta sectorul să crească în anii următori și, implicit, să aducă contribuții importante la economia românească.

 

 

Citiți și despre: