Finante

Resursele planetei, în scădere dramatică

01.10.2014

Studiile de specialitate ne avertizează: civilizația se îndreaptă către colaps. Specialiștii de la NASA ne avertizează că civilizația modernă, așa cum o știm cu toții, se îndreaptă către o adevărată tragedie și peste câteva decenii există șanse mari să se prăbușească. Motivul? Resursele planetei sunt pe cale să dispară, iar economia și obiceiurile oamenilor moderni nu fac altceva decât să le micșoreze și mai mult.

Matematicianul Safa Motesharri, cel care a condus echipa de cercetare NASA, spune că istoria ne arată faptul că civilizații mari și puternice au avut perioade de ridicare și coborâre, iar acestea sunt doar niște stadii dintr-un ciclu recurent întâlnit în istorie. Acesta a oferit drept exemple Imperiul Roman sau dinastiile Han din China, care nu au luat măsurile necesare în momentul în care au început să existe avertizări serioase, iar societățile lor avansate la acea perioadă s-au prăbușit iremediabil.

Studiul a fost finanțat de Goddard Space Flight Center și detalii privitoare la acesta urmează să fie publicate în jurnalul Ecological Economics. Până la publicarea tuturor informațiilor însă, specialiștii explică faptul că au fost folosite modele teoretice și, cu ajutorul calculelor, s-a descoperit că în următorii 100 de ani țările puternic industrializate vor intra în scădere. Schimbările climatice, creșterea populației, managementul greșit al resurselor naturale și stratificările clare ale economiei sunt cauzele unui posibil colaps de proporții. Aceste fenomene sunt cele care au pricinuit cele mai mari dezastre din ultimii 5.000 de ani, spun cercetătorii de la NASA.

Calculele făcute de specialiști sunt realizate cu ajutorul ratei optime de consum a resurselor, un număr redus de membri ai elitelor, consumul ridicat al oamenilor. Toate acestea vor conduce la apariția foametei în rândul maselor şi vor cauza, în cele din urmă, o prăbuşire a societăţii.

“Colapsul poate fi evitat şi populaţia poate ajunge la echilibru dacă rata de utilizare a ceea ce există în natură este redusă la un nivel sustenabil şi dacă resursele sunt împărţite într-un mod rezonabil de echitabil”, explică matematicianul Safa Motesharri.

Resurse naturale

Un alt studiu, realizat de data aceasta de organizația World Wildlife Fund, Zoological Society of London si Global Footprint Network, demonstrează faptul că cererea oamenilor pentru resursele naturale s-a dublat în ultimii 50 de ani. S-a ajuns așadar la nevoi mult mai ridicate decât ceea ce ne poate oferi natura.

Dacă oamenii vor continua să trăiască așa cum au făcut până acum, atunci până în anul 2030, nevoile omenirii vor fi atât de ridicate, încât vom avea nevoie de 2,75 de planete pentru a putea supraviețui.

Cercetarea arată că Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii, Qatar, Danemarca și Belgia sunt statele unde există cel mai ridicat nivel de consum de resurse naturale. Au fost luate în considerare date precum hrana, îmbrăcămintea și alte obiecte și bunuri necesare vieții.

„Pierderea uriașă a biodiversității și a habitatelor naturale are un impact major asupra climatului, a capacității noastre de a produce hrană și asupra aerului pe care îl respirăm. Epuizarea resurselor naturale prezintă și un risc major pe care nu mulți și-l imaginează posibil. Ne referim aici la creșterea prețurilor la mâncare, la materii prime și la alte bunuri de larg consum”, explică David Nussbam, specialist în cadrul organizației World Wildlife Fund, care a făcut parte din echipa de cercetare a studiului.

Schimbări rapide

Una dintre principalele probleme ale societății moderne este risipa de alimente. Specialiștii spun că acest lucru are repercusiuni asupra tuturor din lanțul de aprovizionare cu alimente, de la agricultori, până la consumator. Se estimează că risipa de alimente a crescut cu 50%, în ultimii 40 de ani.

Problema este una existentă în toate acțiunile, de la câmpurile agricole, la industria de prelucrare, producător și până la locuințele oamenilor. Asta în timp ce resursele naturale sunt tot mai limitate, comparativ cu numărul tot mai mare al populației la nivel mondial și accesul redus la alimente al celor mai sărace state.

O cercetare comandată de Food and Agriculture Organization din Statele Unite ale Americii arată că cetățenii europeni și nord-americani irosesc, an de an, între 95 și 115 kilograme de mâncare pe cap de locuitor, în comparație cu cei din Africa subsahariană, care irosesc doar 6 și 11 kilograme.

Cu producții și distribuții locale eficiente și corecte, risipa de alimente poate fi prevenită, iar impactul acesteia micșorat semnificativ. În plus, aceste acțiuni vor avea avantaje ecologice semnificative, precum reducerea efectelor depozitării deșeurilor, dar și economisirea de energie și apă, micșorarea emisiilor, a utilizării terenurilor în procesul de producție și limitarea efectelor negative ale practicilor de producție agricolă cu potențial nesustenabile, precum poluarea apei sau pierderea biodiversității.

Sursele clasice de energie, precum petrolul, cărbunele sau energia nucleară, trebuie să fie dacă nu eliminate, atunci limitate drastic. Energiile alternative, care folosesc surse naturale, precum vântul, mareele, soarele, izvoarele subterane sunt unele regenerabile, care nu au efecte negative asupra mediului și reprezintă energia viitorului.