Risipa alimentară, o problemă și în România

01.07.2017

În țara noastră se aruncă anual 2,2 milioane de tone de alimente. Risipa alimentară este o problemă reală a timpurilor moderne și are efecte negative la nivelul întregii planete. Conform studiilor efectuate de Comisia Europeană, situația este una paradoxală: europenii, inclusiv românii, aruncă în fiecare an tone de alimente şi, în acelaşi timp, sute de mii de copii şi de adulţi se confruntă cu un nivel ridicat al malnutriţiei.

În plus, în ultimii ani, risipa de alimente a atins cote alarmante, atrage atenţia Comisia Europeană, context în care instituţia a lansat un proiect şi o legislaţie de combatere a risipei alimentare.

Cert este că se cumpără mai multe alimente decât este nevoie și s-a ajuns în situaţia în care diferenţa dintre hrana disponibilă şi cea consumată este foarte mare, rezultând pierderi uriaşe atât de alimente, cât şi financiare.

Cauzele risipei de alimente:

Nu facem o listă de cumpărături

Mergem prea des la cumpărături

Nu depozităm adecvat produsele alimentare

Gătim în cantităţi prea mari

Facem cumpărături când ne e foame

La nivelul consumatorilor, un studiu arată că 24% din cantitatea de deşeuri este mâncare gătită, 22% fructe, 21% legume, 20% pâine/produse de panificaţie, 11% lapte şi produse lactate, 1% produse din carne şi 1% alte alimente, conform datelor publicate de foodwaste.ro.

90 de milioane de tone sunt irosite în UE, anual

Nu mai puţin de 90 de milioane de tone de alimente sunt irosite anual la nivelul Uniunii Europene; mai exact, este vorba de 40% din totalul alimentelor.

40% din totalul alimentelor cumpărate de cetăţenii Uniunii Europene sunt aruncate

În România lucrurile nu sunt la fel de grave – se aruncă peste 10% din mâncarea cumpărată.

Cei care au cele mai mari câştiguri fac și cea mai mare risipă, iar cu cât familia este mai mare, cu atât se aruncă mai multă mâncare, potrivit unui studiu realizat de Ministerul Agriculturii.

Aceste date vin în contextul în care un copil din doi (46%), cu vârsta de până la 6 ani, se află în risc de sărăcie şi excluziune socială. Mai mult, 15% din populaţia ţării este obeză, iar o treime supraponderală.

Persoanele care risipesc hrană mai mult de 10% se aprovizionează în mare parte din supermarketuri şi în proporţii relativ echilibrate din alte surse, precum magazine mici, piaţa agroalimentară sau de la ţară. Cei care se aprovizionează din supermarketuri aruncă însă cea mai multă mâncare, procentul fiind, în medie, de 11,9%.

Pe grupe de vârstă, tinerii sub 35 de ani risipesc cel mai mult dintre toate categoriile de consumatori. În plus, mărimea familiilor conduce la creşterea risipei, iar familiile cu copii minori au un nivel crescut al risipei. Cercetarea MADR mai precizează că absolvenţii de studii universitare aruncă cea mai multă mâncare, respectiv 13,2%.

Dacă s‑ar face un portret al persoanei care face cea mai mare risipă alimentară, ar reieşi că are sub 35 de ani, locuieşte la oraş, are studii superioare, îşi face cumpărăturile la supermarket şi are un salariu peste medie.

Din punct de vedere al cantităţii alimentelor aruncate, din document rezultă că, săptămânal, o gospodărie de trei membri, din mediul urban, aruncă, în medie, 0,83 de kilograme, dar sunt cazuri în care unele gospodării aruncă şi 2 kilograme.

Exemple de succes de reducere a risipei alimentare în Europa

Spitalul Hvidovre din Danemarca şi-a regândit regulamentele din bucătării pentru a putea servi în orice moment pacienţii cu preparate ”a la carte” şi a se limita în acelaşi timp la bugetul stabilit. A reuşit astfel să prevină producerea a 40 de tone de deşeuri pe an.

În Carrefour, Spania, au fost instalate unităţi de bio-metanizare. Acestea permit reciclarea deşeurilor organice din magazin producând compost şi energie electrică.

Auchan Italia are un parteneriat cu Banco Alimentare, un ONG care colectează alimente cu termen de valabilitate aproape de final. Acestea ajung la organizaţii care au grijă de oamenii săraci.

Spar Austria derulează o campanie de conștientizare, informare şi educare destinată reducerii risipei alimentare cu 10% până în 2024. Activităţile desfăşurate au cuprins parteneriate cu şcoli, colaborări cu parteneri de business, dar şi cu universitatea BOKU din Viena.

În România, legea risipei alimentare este blocată

În contextul în care în România nu mai puţin de 6.000 de tone de alimente ajung în fiecare zi la gunoi, ţara noastră situându-se pe locul 9 în clasamentul statelor din Uniunea Europeană care risipesc alimente, legislaţia pentru combaterea risipei de hrană este încă blocată. Mai exact, România are o lege privind risipa alimentară, însă normele metodologice de aplicare a acesteia sunt blocate.

România ocupă locul 9 în topul celor mai risipitoare ţări din UE, cu un procent de 2,55%, adică 2,2 milioane de tone de alimente pierdute în fiecare an – peste 6.000 de tone pe zi. 

La începutul lunii iunie, anul curent, Ministerul Agriculturii a decis să amâne normele de aplicare a Legii risipei alimentare până la sfârşitul anului 2017.

Până la finele anului, conform Ministerului Agriculturii, un grup de lucru va redacta un proiect de act normativ care să fie aplicabil atât juridic, cât şi tehnic.

“Legea în actuala formă este inaplicabilă! Face mai mult rău decât bine! Această concluzie s-a desprins în urma dezbaterilor cu reprezentanţii sectorului agroalimentar şi întâlnirilor de lucru cu specialiştii din domeniu, în procesul de elaborare a normelor metodologice la Lgea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare”, se arată în informațiile postate pe site-ul MADR.

Aşadar, după ce legea a fost aprobată şi a intrat în vigoare, concluzia a fost că legea nu este clară, precisă şi previzibilă, aşa cum ar trebui să fie un act normativ pentru a putea fi aplicat şi care să ducă la realizarea obiectivelor avute în vedere. Prin urmare, ministrul Agriculturii a decis prorogarea normelor de aplicarea până la sfârşitul anului, perioadă în care un grup de lucru instituţional urmează să identifice modalităţile prin care scopul legii să fie îndeplinit şi să redacteze un proiect de act normativ care să fie realmente aplicabil, atât juridic cât şi tehnic.

Anul trecut, Camera Deputaţilor a adoptat un proiect de lege care prevede combaterea risipei alimentare, prin donarea de către agenţii comerciali a alimentelor care se apropie de termenul de expirare, nerespectarea prevederilor putând duce la sancţiuni de până la 10.000 de lei.

Legea risipei alimentare mai prevede ca hrana să fie donată către fundaţii, ONG-uri, cămine de bătrâni, orfelinate sau spitale, în baza unui contract semnat între agenţii comerciali şi persoanele juridice respective.

 

 

Citiți și despre:

  • Morandi, produse tradiționale româneștiMorandi, produse tradiționale românești Compania îmbină valorile autentice ale satului vasluian cu exigențele standardelor europene. Compania Morandi a fost înființată în anul 1993 de familia Moraru, având ca obiect de activitate inițial morăritul. […]
  • Alpin 57 Lux oferă peste 100 de sortimente de înghețatăAlpin 57 Lux oferă peste 100 de sortimente de înghețată Compania a lansat Summa și Transalpina, mărci care concurează cu cele mai bune sortimente de înghețată din țară. Unul dintre cele mai bine  vândute produse în timpul sezonului cald este înghețata și în topul […]
  • Formula AEO-TECH, tehnologia revoluționară a laboratoarelor LoncolorFormula AEO-TECH, tehnologia revoluționară a laboratoarelor Loncolor Compania planifică lansarea de noi game de produse inovatoare. De peste 20 de ani, Loncolor este un partener de încredere al româncelor, continuând să le fie alături prin intermediul produselor inovative. În […]
  • Prodalcom, băuturi alcoolice pentru toate gusturileProdalcom, băuturi alcoolice pentru toate gusturile Compania vrea să readucă în atenția consumatorilor votca Ștefan cel Mare. Compania Prodalcom este cunoscută pentru comercializarea pe piața din România a numeroase băuturi alcoolice cunoscute, precum votca […]
  • Carniprod, liderul procesatorilor de carne din RomâniaCarniprod, liderul procesatorilor de carne din România Investiții susținute, lansarea unei ferme de selecție genetică și a instalației de producere a biogazului. Compania Carniprod a fost înființată în anul 1993, de către cinci asociați, iar acum este cunoscută […]