Romalimenta vrea dezvoltarea susținută a industriei alimentare

30.10.2013

Despre industria alimentară, problemele României și soluții viabile – Romalimenta. Industria alimentară adună o cifră de afaceri de peste 44.4 miliarde de lei (valoare înregistrată în anul 2011) poziționând astfel segmentul alimentar și cel al băuturilor ca cel mai puternic dezvoltat sector din țara noastră și cel mai important angajator, cu peste 186.000 de angajați, potrivit Federației Romalimenta, care grupează patronatele alături de cele mai mari firme procesatoare, atât autohtone, cât și multinaționale.

Statut și dezvoltare

Practic, Romalimenta este vocea unitară a sectorului care are drept obiectiv sprijinul și dezvoltarea rapidă a celei mai importante industrii, cea alimentară, care trebuie să fie mereu la nivelul impus de Uniunea Europeană, de o parte, și de clienți, de cealaltă. “Federația are două categorii de membri: asociații și patronate ale subsectoarelor, în prezent în numar de șase, și 15 companii de procesare alimentară cu capital românesc, mixt sau firme multinaționale cunoscute în întreaga Europă. Suntem singura federație de ramură cu reprezentativitate juridică recunoscută și activăm, încă de la înființarea din 1994, în apărarea intereselor acestei industrii, ținând întotdeauna cont de interesele consumatorului și militând pentru o competiție corectă. Avem în vedere, desigur, dezvoltarea membrilor noștri, dar ne interesează în egală măsură progresul întregii ramuri care, trebuie menționat, este cel mai mare sector manufacturier din România în termeni de cifră de afaceri și număr de angajați”, ne-a declarat Mihai Vișan, directorul Romalimenta. Cum pot adera companiile la federație și care sunt condițiile obligatorii pentru acest pas? “După schimbarea Statutului în 2004, pe lângă asociații, a devenit posibilă calitatea de membru și pentru companii a căror cifră de afaceri este mai mare de 15 milioane euro, aceasta nu neapărat pentru a institui un prag minim doar pentru firme medii și mari, ci pentru a nu concura direct asociațiile de care vorbeam, pe care le dorim întărite și care sunt constituite, ca de altfel în întreaga Uniune, cu precădere din IMM-uri. Industria  europeană de profil este la rândul ei foarte fragmentată, peste 250.000 companii, ceea ce este o garanție a păstrării și diversificării ofertei de alimente și unul din factorii succesului exportului european care reprezintă aproape o cincime din exportul mondial alimentar”, explică Mihai Vișan.

Aderare la FoodDrinkEurope

Tot în 2004, momentul schimbării statutului federației, Romalimenta a început demersurile pentru aderarea la Confederația Europeană a Industriei alimentare (actuala FoodDrinkEurope) unde acum federația se poate mândri cu statut de membru. “Am reușit astfel implementarea a două proiecte BSP, proiecte în sprijinul afacerilor, primul dintre ele bilateral, al doilea printr-un parteneriat multiplu cu această confederație și cu federații similare din întreaga zonă balcanică. Obiectivul acestor proiecte a fost, pe de o parte, familiarizarea accelerată a operatorilor alimentari cu bogatul și drasticul acquis comunitar din domeniul siguranței și igienei alimentelor și, pe de altă parte, asistența tehnică direcționată către firmele autohtone pentru pregătirea momentului aderării, pe care să îl facă aproape lipsit de traume și, în schimb, generator de oportunități pentru dezvoltare”, ne-a declarat directorul Romalimenta.

Proiecte dezvoltate

Acesta nu a fost însă singurul proiect de succes demarat de federație, pentru că au existat mai multe inițiative pentru dezvoltarea resurselor umane, elaborarea de standarde ocupaționale sau punerea la punct de instrumente de evaluare și pregătire a angajaților, chiar în prezent se derulează un proiect pentru implementarea normelor europene de sănătate și securitate la locul de muncă. “Ulterior am reușit implementarea altor proiecte cu finanțare externă, naționale sau europene, axate pe dezvoltarea resurselor umane, prin elaborarea de standarde ocupaționale și curriculare ale calificărilor din domeniu, punerea la punct a unor instrumente de evaluare a necesităților de pregătire profesională a angajaților și, în momentul de față, implementarea normelor europene de sănătate și securitate la locul de muncă, alături de federația sindicatelor corespondentă și de patru organizații spaniole. Aceste proiecte ca și cele care, nu ne îndoim, vor urma, au un rol deosebit în întărirea capacității noastre organizatorice, dar mai ales în ridicarea competitivității agenților economici cărora ne adresăm și care trebuie să facă față concurenței acerbe de pe piața europeană și globală” a adăugat Mihai Vișan.

Există însă și proiecte destinate consumatorilor, unul dintre acestea este realizat în parteneriat cu Ministerul Sănătății și presupune un protocol de colaborare cu scopul de a determina reducerea consumului de sare, zahăr și grăsimi. “Deși pe toate meridianele mulți acuză (neargumentat) industria alimentară de toate relele, ea este cel mai interesată de sănătatea consumatorilor, pe care îi dorește preocupați și atrași de o hrană diversă și nutritivă care să le mențină capacitățile productive dar și statusul moral, și nicidecum o masă de consumatori… de pilule! În același mod, industria autohtonă pe care o reprezentăm este decisă să coopereze cu toate instituțiile abilitate pentru a îmbunătăți educația populației în ceea ce privește dieta echilibrată, adaptată necesităților personale. Sprijinim direct campania <Și Eu Trăiesc Sănătos!> care se desfășoară (deocamdată) în București, Roman și Cluj, adresată școlarilor din primele clase și care, pe lângă elemente de bază privind alimentația corespunzătoare, le arată copiilor cât de important este stilul de viață (somnul sănătos și mai ales mișcarea zilnică) în construirea unui organism armonios dezvoltat, fizic și mental. Succesul incontestabil pe care l-am înregistrat în acești câțiva ani ne obligă să găsim resurse pentru a lărgi aria geografică, ținta noastră fiind să convingem autoritățile de necesitatea generalizării acestor acțiuni, prin sprijin de la bugetul public”, explică directorul Romalimenta.

Între derogări lejere și controale severe

Oficialii Federației Romalimenta spun că sigurața alimentelor este o componentă esențială în orice societate, așadar orice noutate legislativă este atât analizată, cât și dezbătută și de experții guvernamentali și de organizațiile consumatorilor și cele ale industriilor. Tocmai de aceea durata până la legiferarea schimbărilor este foarte lungă. Asta asigură însă și certitudinea unui lucru corect și bine implementat, cu răspuns favorabil din partea tuturor celor care fac parte din industrie. “Cu toate că armonizarea deplină a fost o necesitate încă din momentul aderării, persistă încă <bucăți> de legislație anterioară care fie împiedică aplicarea adecvată a prevederilor UE, fie defavorizează producătorii noștri, aflați într-o concurență acerbă cu întreaga industrie europeană. Avem astfel derogări prea laxe ce favorizează evaziunea și, în același timp, o inflație de controale și inspecții, încât te întrebi dacă nu cumva vocația românilor este să fie inspectori? La cererea nu numai a noastră, ci chiar a Comisiei Europene, la momentul aderării s-a semnat un Protocol privind atribuțiile de control în industria alimentară ale celor patru autorități care au legatură cu siguranța alimentelor: Ministerul Agriculturii și cel al Sănătăţii, Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și cea pentru Protecția Consumatorilor. Un timp lucrurile au funcționat bine, apoi treptat s-a reinstalat confuzia și adesea fiecare din funcționarii celor patru instituții ar vrea ardent să controleze tot. Ni se spune că protocolul nu mai e de actualitate și se caută justificări, exact în actele arhaice de care vorbeam, pentru a dovedi că toți au dreptul de control în fabricile noastre (și măcar dacă ar veni odată, ar fi bine, dar vin pe rând, blocându-ți oameni zile în șir, amenințând și producând rareori altceva decât risipă de resurse și nervi). Ne dorim și cerem permanent un nou act, protocol sau altceva, care să separe apele și să ne lase să și producem – desigur, cu respectarea tuturor normelor legale. Persistă, din păcate, mentalitatea unora dintre funcționarii publici că ei sunt un fel de vatafi care ne conduc pe noi, în loc ca ei să ne servească pe noi, contribuabilii – insist, în sensul legal și corect al cuvântului! Un astfel de comportament dăunează producătorilor corecți și în ultimă instanță țării, mai ales în condiţiile crizei prelungite, când orice handicap, cât de mic, ne poate elimina din competiție, cu consecințe pe care e inutil să le enumăr”, declară Mihai Vișan, directorul Romalimenta.

Economia neagră și TVA-ul

Evaziunea fiscală nu este, din păcate, o noutate pentru România ci o realitate dură. Este “inamicul principal” așa cum spune chiar directorul Romalimenta care explică faptul că nu doar banii publici sunt cei care se pierd, ci se produce și o competiție incorectă pentru producătorii corecți. “Pe lângă timiditatea organelor de control, un rol de prim rang în stimularea evaziunii îl are fiscalitatea excesivă. În timp ce majoritatea statelor UE practică un nivel al TVA de 5-8% (să nu mai vorbim de Marea Britanie, cu zero!), noi ne mândrim cu un sfert din prețul mâncării care se varsă în TVA. E lesne de înțeles că acest nivel uriaș hrănește copios atât evazioniștii, cât și pe cei ce îi protejează. De aceea ținem neapărat ca proiectul de reducere a TVA din panificație să aibă succes și să fie extins cât mai repede, la cât mai multe categorii de alimente. Suntem convinși că, prin creșterea consumului datorată accesului la alimente, starea de sănătate a populației va avea numai de câștigat și, de ce să nu o spunem, producția va crește și ea, la fel numărul locurilor de muncă și în final taxele și impozitele vor reveni și ele mai consistent în vistieria statului. Dar acestea nu sunt roade automate ale reducerii TVA. Relaxarea fiscală trebuie dublată de înăsprirea controalelor și a sancțiunilor, descurajând și pe această cale campionii ilegalității. Cooperăm deja cu autoritățile de resort în sectorul panificație și suntem aproape de a semna un protocol similar la nivelul întregii industrii alimentare”, ne-a declarat Mihai Vișan, directorul Romalimenta.

Reducerea Taxei pe Valea Adăugată este cel mai important pas pentru a stopa înflorirea economiei subterane, spune Mihai Vișan. “În ce privește prețurile din sectorul comercial (nu m-aș rezuma doar la supermarketuri, deși acest segment este larg dezbătut și la noi, și în restul Europei) ele au devenit o problemă tot mai acută odată cu criza economico -financiară. Se pare că magazinele sunt veriga care își dorește să nu simtă deloc efectele acestei crize și atunci povara e plasată fie în traista producătorului, căruia i se cer prețuri de livrare nerealiste, adesea neacoperind nici măcar costurile de producție, dar și în buzunarul cumpărătorului. Cum problema este continentală, Comisia Europeană a girat un forum între agricultori, procesatori și retail și, începând din această toamnă, în majoritatea statelor UE intră în acțiune un Cod de bună practică la care se aliază numeroși furnizori agroalimentari și supermarketuri și al cărui scop este echilibrarea relațiilor contractuale dintre cele două părți. În ce măsură va avea efecte practice – părerile sunt împărțite și vom vedea în 2014 dacă se ameliorează situația ca urmare a aplicării sale. În Romania, unde am reușit să impunem un act (Legea 321), codul în cauză pare prea blând pentru complexitatea problemei, dar așteptăm să apară efectele sale benefice în celelalte state membre”, este de părere Mihai Vișan.

Producție vs. consum

Producția nu poate ține pasul cu cerința tot mai mare a unor națiuni în curs de dezvoltare, asta neluând deloc în calcul toate fluctuațiile care pot exista asupra recoltelor și speculațiile financiare, spun oficialii Romalimenta. “Producția nu poate ține pasul cu <foamea> tot mai mare a unor națiuni în curs de dezvoltare, sărac nutrite istoric, ale căror venituri cresc și, ca atare, prin cererea lor, împing în sus prețurile mondiale. Dacă ne gândim doar la China și India, unde se află peste o treime din populația globului, ne imaginăm ușor ce înseamnă ridicarea consumului lor mediu de carne doar cu un kilogram/locuitor pentru piața mondială! De aceea, în loc de criză aș vorbi mai curând de o creștere mai înceată sau mai lentă, dar sigură, a prețurilor la alimente, indiferent de producția dintr-un an sau altul. Când Nomura ne plasa între țările cu risc de foamete, nu cred că o făcea din cauza insuficienței producției agroalimentare (deși e loc de mai bine și mai mult, cert!), ci din perspectiva modestă de ieșire din sărăcie a românilor”, spune Mihai Vișan.

Soluția? Creșterea sigură și susținută a nivelului de trai! “Calculul e destul de simplu: dacă, de exemplu, 1 kg carne costă azi 20 lei, trebuie să fiu pregătit ca peste cinci ani să mă coste, cine știe, 25 sau 30 lei, din cauza prețurilor mondiale. Putem produce oricâtă carne (și trebuie să producem), prețul în magazine nu va scădea, pentru că această carne <fuge> unde e mai bine plătită, nu suntem o piață închisă: dacă chinezul își poate permite să dea 25 lei, iar eu nu, înghit în sec și reduc porția de carne. E cumva simplistă exprimarea, dar cred că, pe lângă necesară și foarte posibila creștere a producției agroalimentare românești, populația are nevoie de creșterea economică generală și a nivelului de trai pentru a-și menține consumul de nutrienți și chiar a-l îmbunătăți”, explică directorul Romalimenta.

Tocmai de aceea, în timp ce în țările dezvoltate segmentul bio este în continuă creștere, în România acest lucru este afectat de efectele ce încă se resimt ale crizei economice și scăderea inerentă a veniturilor populației. “Alimentele bio corespund unei necesități a unui segment de consumatori care se feresc de hulitele (de cele mai multe ori nejustificat, de altfel) E-uri, de chimicale, s.a.m.d. și, atât timp cât sunt cu adevărat bio, nu ne deranjează, fiecare își are locul său în piață. Dar, ca întotodeauna când ceva pare remunerant, apar și băieții deștepți care își botează varza sau ciosvarta bio, că se vinde bine și la preț mare. Salutăm, de aceea, recenta campanie a Ministerului Agriculturii care a dat amenzi în stânga și în dreapta, încercând să pună ordine și în acest sector. Romalimenta are cele mai bune relații cu organizațiile din sectorul bio, pentru că și unii și alții cunoaștem adevărul și vrem ca în magazine etichetele să fie adevărate. Când, însă, mai apare câte un exaltat care înțelege să își facă reclamă la bio acuzând alimentele convenționale de toate relele, avem ce răspunde, căci prin natura profesiei suntem obligați să ne informăm”, este de părere Mihai Vișan.

Aditivii, în atenția autorităților

Două dintre cele mai cunoscute activități în domeniul alimentației ale Uniunii Europene sunt refacerea atentă a listei aditivilor permiși în produsele alimentare și obligativitatea unei informări mai stricte a consumatorilor. ”Revizuirea listei aditivilor s-a făcut pe baze riguroase, conform evaluărilor autorității europene (EFSA) și ținându-se cont de reticențele crescânde ale europenilor față de abuzul (cel puțin astfel perceput) de E-uri. Ca atare, s-a tăiat în <carne vie>, mai ales la unele categorii de alimente, astfel că ne-am trezit (ușor tardiv) că nu mai putem fabrica mici, pentru că nu mai avem voie bicarbonat. Prin eforturi mari, beneficiind de susținerea autorităților (MS și ANSVSA și chiar Guvern) s-a reușit în final obținerea derogării pentru acest produs de carne fără de care picnicul românilor nu e de conceput. Un alt regulament la care s-a lucrat ani în șir este cel referitor la informarea consumatorilor privind alimentele. Acesta instituie norme foarte stricte destinate a sprijini consumatorul să ia decizii de cumpărare în deplină cunoștință de cauză: ce se listează obligatoriu, unde anume pe ambalaj, care e mărimea minimă a fontului, cum trebuie exprimată informația, s.a.m.d. Având în vedere creșterea alarmantă a bolilor cronice netrasmisibile (cardiovasculare, diabet, cancer) și relația care se face între acestea și anumiți nutrienți, devine obligatorie și etichetarea nutrițională, adică afișarea pe orice aliment (și nu voluntar, pe unele, ca până acum) a conținutului caloric, de sare, zahăr și grăsimi”, ne-a declarat Mihai Vișan, directorul Romalimenta.

Controale și sfaturi utile

Oficialii Romalimenta susțin că verificările de către ANPC și ANSVSA încep să devină din ce în ce mai serioase și că cei care își desfășoară activitatea în domeniul alimentației ar trebui să și facă griji nu doar cu privire la sancțiunea pe care o au de achitat, ci și legat de imaginea pe care și-o pătează odată cu neregulile descoperite de autoritățile din domeniu. “Membri Romalimenta știu prea bine cât de riscantă e încălcarea normelor de comercializare și că o amendă e răul cel mai mic, față de daunele de imagine asupra mărcii lor și de aceea autocontrolul în fabricile noastre nu e doar cerința legală, ci o realitate. Aș îndrăzni să recomand consumatorilor să cumpere alimente doar din unități autorizate și verificate de organele de control, cu bon fiscal, pentru că numai așa au garanția calității și igienei și, dacă ceva nu e în regulă, că vor fi despăgubiți. La fel de important, să caute să se informeze din surse serioase (dând de o parte și apologeții, dar și detractorii de serviciu, toți animați de interese ascunse) asupra compoziției alimentelor, pentru a alege ceea ce le face bine. Nu în ultimul rând, să verifice valabilitatea, iar cumpărăturile alimentare să ajungă ultimele în portbagaj și să plece cu ele rapid la frigiderul de acasă – care frigider să fie verificat periodic dacă asigură temperaturile corespunzătoare (un recent studiu în Germania arată că aproape jumătate din frigiderele casnice nu făceau asta). Să nu uităm, cea mai mare parte din alimentele care ajung la gunoi se cauzează unor greșeli care apar în lanț după plecarea din magazin”, ne-a declarat Mihai Vișan, directorul Romalimenta.

Citiți și despre: