România a transmis Programul de Convergenţă 2015 – 2018

04.05.2015

Guvernul României a transmis săptămâna trecută Comisiei Europene Programul de Convergenţă 2015 – 2018. Transmiterea de către statele membre şi evaluarea de către Comisia Europeană a Programului de Convergenţă reprezintă o componentă a „Semestrului European” care priveşte întărirea coordonării politicilor economice, structurale şi bugetare.

Ţara noastră a realizat în 2014 un deficit structural al Bugetului General Consolidat de 1% din PIB, ceea ce corespunde prevederilor Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare de încadrare în obiectivul bugetar pe termen mediu.

Continuarea procesului de reforme în special al celui de consolidare fiscală, în baza acordului de finanţare de tip preventiv încheiat cu UE, FMI şi Banca Mondială este de natură să confere coerenţa politicilor macroeconomice şi financiare, contribuind la consolidarea încrederii investitorilor şi menţinerea stabilităţii macroeconomice şi fiscale.

Pe termen mediu, obiectivul specific al politicii bugetare este reprezentat de menţinerea în continuare a deficitului bugetar ce corespunde Tratatului privind Stabilitatea, Coordonarea şi Guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare, ţintele planificate fiind de 1,45% din PIB în 2015 care include un ajustor de 0,25 puncte procentuale din PIB pentru cofinanţarea proiectelor susţinute din fonduri europene, iar pentru perioada 2016-2018 deficit sub 1,2% din PIB (conform metodologiei ESA).

“România a înregistrat în ultimii ani progrese considerabile în direcţia reducerii dezechilibrelor macroeconomice şi refacerii unui spaţiu de manevră fiscală şi financiară, care împreună cu politicile monetare şi reformele structurale implementate sau în curs de implementare, au contribuit la menţinerea stabilităţii macroeconomice şi financiare. Acestea s-au reflectat pozitiv în evoluţia economică”, potrivit Ministerului de Finanţe.

În perioada 2009 – 2011, România a înregistrat cele mai mari deficite bugetare ca urmare a consecinţelor crizei economico-financiare şi a politicii fiscale pro-ciclice din anii de dinaintea crizei, ceea ce a generat riscuri importante pentru creşterea şi stabilitatea economică.

Implementarea măsurilor de consolidare fiscală au vizat reducerea deficitului bugetar şi îmbunătăţirea situaţiei finanţelor publice.

În 2014, în România, PIB a crescut cu 2,8%, fiind al patrulea an de creştere, ceea ce consolidează tendinţa de revenire din criza economică şi financiară care a afectat şi România în anii 2009 şi 2010. Creşterea din 2014 s-a datorat, în principal, contribuţiei pozitive a cererii interne.

Principalul factor al acestei creşteri, consumul privat, a fost susţinut de o creştere puternică a salariului real şi de rate ale dobânzii ce au atins niveluri minime record.

Deficitul bugetar aferent anului 2014 reprezintă 1,5% din PIB, situându-se astfel mult sub media deficitului bugetar pentru zona euro de 2,4% din PIB şi pentru UE28 de 2,9% din PIB, fiind a treia țară cu cel mai mic deficit.

Programul de Convergenţă prezintă şi implicaţiile proiectului de lege privind Codul fiscal, aflat în prezent în dezbatere parlamentară. Faţă de scenariul de bază prezentat în varianta actuală a Programului de Convergenţă, prognoza creşterii economice în condiţiile create de măsurile fiscale estimează o creştere suplimentară a produsului intern brut, în termeni reali, de 0,5 – 0,8 puncte procentuale. Efectele implementării măsurilor fiscale se vor resimţi şi în plan social.

„Astfel, creşterea economică suplimentară va genera, pe de o parte, un număr mai mare de salariaţi, şi pe de altă parte, o creştere a veniturilor populaţiei, în funcţie de comportamentul agenţilor economici. Guvernului României îşi păstrează angajamentul din Programul de Convergență anterior de adoptare a monedei euro începând cu data de 1 ianuarie 2019”, potrivit MFP.

 

Citiți și despre:

  • Analiştii sunt optimişti: Consumul privat va creşteAnaliştii sunt optimişti: Consumul privat va creşte Erste Group a majorat estimarea privind creşterea consumului privat din ţara noastră în 2016 cu 1,1 puncte, la 4,5%, ca efect al pachetului de măsuri din noul Cod Fiscal, atrăgând însă atenţia că unul dintre […]
  • Ce efecte va avea reducerea TVA propusă în proiectul noului Cod Fiscal?Ce efecte va avea reducerea TVA propusă în proiectul noului Cod Fiscal? Modificările propuse în proiectul noului Cod Fiscal au în vedere şi reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 18% începând cu 1 ianuarie 2018. În plus, se propune o […]
  • Codul Fiscal, retrimis în Parlament de preşedintele IohannisCodul Fiscal, retrimis în Parlament de preşedintele Iohannis Preşedintele Klaus Iohannis a decis să retrimită Codul Fiscal în Parlament. În cererea de reexaminare se precizează că în materie fiscală, legiuitorul trebuie să promoveze o atitudine echilibrată și […]
  • Românii sunt optimiști cu privire la 2014Românii sunt optimiști cu privire la 2014 Care sunt așteptările economice ale românilor pentru anul viitor? Dacă anii trecuți românii erau pesimiști atunci când se gândeau la viitorul economiei, pentru anul 2014 rezultatele mai multor studii arată că […]
  • PIB-ul României va crește cu 3,1% în 2015PIB-ul României va crește cu 3,1% în 2015 Redresarea economică din zona euro va fi susţinută în acest an de scăderea prețului petrolului şi de programul de relaxare cantitativă (QE). Astfel, după un an de creştere timidă în 2014, zona euro a pășit în […]