România, printre ţările cu cel mai mare risc de accidente vascular cerebrale

02.06.2015

Până de curând, se considera că îmbătrânirea creierului începe de la 60 de ani. Există studii, însă, care reduc considerabil acest prag până la 45 de ani, femeile fiind mai predispuse la îmbătrânirea prematură a creierului decât bărbaţii. Aşadar, ce putem face? Sfatul specialiştilor este cât se poate de clar: dacă vrei să încetineşti procesul de îmbătrânire trebuie să ai grijă de creierul tău.

Îmbătrânirea organismului ţine de modul în care îmbătrâneşte creierul. Tocmai de aceea este important să cunoaştem cauzele îmbătrânirii cerebrale premature.

“Există un cumul de factori, iar stilul de viaţă este cel mai impotant. Hipertensiunea arterială, fibrilaţia atrială, dislipidemia, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea, fumatul, consumul exagerat de băuturi alcoolice sau substanţe stimulante ale sistemului nervos central, suprasolicitarea intelectuală, stresul, disfuncţiile hormonale, traumatismele craniocerebrale, sunt tot atâtea motive care pot genera îmbătrânirea cerebrală precoce”, a declarat prof dr Dafin Mureşanu, preşedinte al Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplesticităţii (SSNN).

Stresul şi stilul de viaţa sunt printre cele mai importante cauze ale îmbătrânirii premature a creierului, munca excesiva la birou, timpul alocat somnului, alimentaţia necorespunzătoare sau lipsa cititului pot fi factori care duc la îmbătrânirea creierului, care devine astfel mai vulnerabil în faţa stresului.

“Este complet nerecomandat să utilizezi mult mai mult imaginile decât cuvântul. Acestea solicită alte tipuri de circuite şi sărăceşte componenţa cognitiv imaginativă “ a completat Dafin Mureşanu.

Conform acestuia, există semne care ar trebui să ne dea de gândit. De exemplu, dacă tulburările de memorie, concentrare, atenţie, sunt prea dese, dacă este dificil de respectat un program prestabilit, dacă nu ne amintim unele nume proprii, ne putem gandi la o îmbătrânire cerebrală precoce. “Ea trebuie evaluată şi tratată de un specialist, pentru că fiecare dintre noi îmbătrânim diferit, în funcţie de stilul de viaţă propriu ” a mai adăugat preşedintele SNR.

La nivel mondial există o preocupare continuă pentru starea de bine a creierului. Şi în ţara noastră acest subiect îi preocupă pe specialişti, unul dintre evenimentele de marcă cu această temă având loc în aceste zile la Cluj Napoca. Este vorba despre un eveniment ştiinţific şi educaţional medical de amploare – RoNeuro Brain Days, care va găzdui a cincea ediţie a Cursului European de Neuroreabilitare ce se desfasoară în perioada 1-4 Iunie 2015, în Cluj-Napoca, Amfiteatrul “Gheorghe Marinescu” al Universităţii de Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu”.

Evenimentul, ce aduce în România vârfuri ale medicinei şi cercetării ştiinţifice mondiale din ţări precum Germania, Italia, USA, Austria, Ucraina, UK şi România este organizat de Fundaţia Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), împreună cu Societatea de Neurologie din România (SNR) şi Universitatea de Medicină si Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, sub egida Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS) şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR).

„Dorim să dezvoltăm neuroreabilitarea în România într-un context modern, interdisciplinar în care neurologul, specialistul în medicină fizică şi recuperatorie, psihologul, logopedul, kinetoterapeutul, ergoterapeutul şi asistentul medical lucrează în echipă şi generează rezultatul optim pentru bolnav. În viitorul apropiat vom încerca să aducem în zona operaţională şi o competentă în domeniul neuroreabilitării, o curriculă la nivel european fiind deja în curs de devzoltare. Neuroreabilitarea este un domeniu interdisciplinar aflat în plin avânt în Europa. Multe societăţi naţionale se formează sub ochii noştrii, desigur liderii rămân societăţile naţionale din Germania, Italia, Olanda, Austria. România este activă în acest domeniu prin cele două societăţi de neuroreabilitare” a afirmat prof. dr. Dafin F. Mureşanu.

Mai mult, în ceea ce priveşte preocuparea continuă a specialiştilor pentru starea de bine a creierului, în cadrul programului RoNeuro Brain Days va fi prezentat cel mai mare studiu retrospectiv din ultimul deceniu în domeniul traumatismelor cranio-cerebrale, care atrage atenţia asupra efectelor pozitive ale tratamentului cu factori neurotrofici, la pacienţii cu aceste tipuri de leziuni cerebrale. Conform acestor date tratamentul îmbunătăţeşte semnificativ calitatea vieţii pacienţilor. La acest amplu studiu, coordonat de profesorul Dafin Mureşanu au participat 25 de neurochirurgi şi neurologi de top, în cea mai mare parte din România care au tratat şi monitorizat pe o perioadă de 5 ani, un total de 7.769 de pacienţi în 10 departamente de neurochirurgie din România.

„Acest studiu a fost o reală provocare pentru neurologie în general şi neurochirurgie în special, iar rezultatele obţinute ne arată o evidentă îmbunătăţire a stării de sănătate a pacienţilor care suferă leziuni traumatice ale creierului, produse în mare parte de accidentele rutiere, dacă noul tratament este aplicat în primele 48 de ore de la producerea accidentului”, spune doctorul.

Nivelul provocărilor pe care sistemul nervos trebuie să le suporte este într-o continuă creştere. O demonstrează cifrele oficiale care arată că 1 european din 3 are probleme sau suferă de afecţiuni neurologice şi psihiatrice, de la insomnie până la demenţă. Şi în Romania, incidenţa bolilor neurologice este foarte mare, pe primul loc situându-se accidentul vascular cerebral (AVC). Urmatoarele locuri sunt ocupate de boalile Alzheimer şi Parkinson.

“România se află printre ţările cu cel mai mare risc de accidente vascular cerebrale. În plus, îmbătrânirea populaţiei aduce cu sine un risc crescut pentru tulburările neurocognitive, ce au drept consecinţă finală, demenţa. Pentru toate acestea şi multe altele cercetarea încearca să vină cu soluţii practice” a completat prof dr. Dafin Mureşanu.

 

 

Citiți și despre: