Romsilva susține oamenii şi mediul înconjurător

29.11.2013

Regia Naţională a Pădurilor Romsilva administrează, în prezent în țara noastră o suprafaţă de aproximativ 3235205 de hectare de teren din fondul forestier național, asta în condițiile în care întregul fond forestier măsoară 6,4 milioane de hectare, așadar jumătate din suprafață este în grija Romsilva. Regenerarea pădurilor și creșterea suprafeței fondului forestier, valorificarea masei lemnoase exploatabile sau a celorlalte produse nelemnoase din fondul forestier (precum fructele de pădure, ciupercile comestibile, plantele medicinale sau produsele cinegetice) sunt doar câteva dintre activitățile regiei. “Conform atribuţiilor sale legale, Romsilva asigură, în prezent şi o gamă diversă de activităţi şi servicii de utilitate publică precum: administrarea a 23 din cele 28 de parcuri naţionale şi naturale, însumând o suprafaţă totală de peste 800 mii ha, administrarea şi gestionarea fondului genetic naţional de cabaline, prin cele 16 herghelii şi depozite de armăsari, administrarea şi/sau prestarea de servicii silvice, în păduri aparţinând altor proprietari decât statul (Romsilva are încheiate un număr de 146.213 contracte, pentru o suprafaţă de 1.099.814 hectare fond forestier aparţinând unităţilor administrative-teritoriale, altor persoane juridice sau persoanelor fizice)”, ne-a declarat dr. ing. Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

De la Casa Pădurilor, la Romsilva

Prima instituție care a avut o parte din responsabilitățile pe care le are în prezent regia s-a numit Casa Pădurilor, înființată în anul 1901. Casa Autonomă a Pădurilor Statului a funcționat apoi începând cu anul 1930 şi, odată cu schimbările politice din 1990, a luat ființă Regia Autonomă a Pădurilor – Romsilva.

Principala sarcină a Romsilva, stabilită prin Codul Silvic şi prin Regulamentul de organizare şi funcţionare, este „asigurarea gospodăririi unitare şi durabile a pădurilor proprietate publică a statului”, așa cum ne-au explicat oficialii regiei. Ce presupune mai exact asta? “Fără îndoială că aceasta este o sarcină infinit mai grea decât pare la simpla ei enunţare. Avem în vedere asigurarea integrităţii fondului forestier în condiţiile unei presiuni antropice din ce în ce mai mare, dar şi aplicarea întregii game de lucrări silvotehnice, în condiţii de sustenabilitate, pentru asigurarea unei stări normale de vegetaţie şi de sănătate a pădurilor pe care le administrăm. Toate acestea se fac cu scopul asigurării permanenţei exercitării funcţiilor multiple de protecţie şi de producţie pe care pădurea le îndeplineşte. Necesitatea aplicării unitare a regimului silvic pentru întreg fondul forestier administrat presupune şi dirijarea resurselor financiare şi nu numai, către toate zonele forestiere.  Aşa cum se cunoaşte, resursa forestieră este neuniform distribuită pe teritoriul României. Astfel, în condiţiile unui procent mediu de împădurire de cca. 27%, există zone din ţară în care acest procent scade chiar sub 10%. Cea mai defavorizată zonă din acest punct de vedere este zona de sud şi de sud – est. Aceasta înseamnă, în primul rând, o stare necorespunzătoare din punctul de vedere al beneficiilor pe care le aduce existenţa pădurii pentru ecosistemele din jur (în primul rând pentru câmpul cultivat agricol, cursuri de apă), dar şi pentru zonele locuite, reţelele de transport, etc. În al doilea rând, această stare de lucruri crează probleme referitoare la asigurarea resursei financiare pentru sustenabilitatea administraţiei silvice în aceste zone. În mod paradoxal aici sunt şi cele mai restrictive condiţii de vegetaţie, în silvostepă şi în câmpia forestieră, lucru ce duce la costuri mai mari, mai ales la lucrările de regenerare a pădurii”, ne-a explicat directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor, Romsilva.

Tăieri ilegale de păduri

Cu toate că procentul de împăduriri este mediu în multe zone și scăzut în altele, așa cum spun chiar oficialii Romsilva, tăierile ilegale de arbori continuă. “Tăierile ilegale de arbori în pădurile statului administrate de regie s-au situat, în ultimii ani, la cote apropiate de cele de dinainte de anul 1990, adică în jurul volumului de 60.000 mc, anual, cu o uşoară creştere în anii 2011 şi 2012. Putem vorbi de unii localnici care nu recunosc legislaţia silvică în vigoare şi nici riscurile la care se expun, atunci când produc agresiuni asupra fondului forestier naţional. De asemenea, chiar dacă unii cunosc legislaţia, datorită pauperizării populaţiei, în anumite zone, aceasta nu respectă legislaţia. Pentru cei ce încalcă legislaţia specifică şi produc pagube fondului forestier prin tăieri ilegale sau alte acţiuni asupra acestuia, se aplică prevederile Legii nr. 171/2010, privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice”, ne-a declarat Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor, Romsilva.

Dacă cei care taie ilegal pădurile țării sunt de multe ori de negăsit și astfel fenomenul este unul greu de stopat, suprafețele fondului forestier de pe care se recoltează, conform legii, masă lemnoasă sunt în permanent monitorizate. “Este de remarcat că, începând cu anul 2007, în fondul forestier proprietate publică a statului administrat de RNP – Romsilva, regenerarea pădurilor pe cale naturală a devenit preponderentă, crescând la 50 – 55%. Pe perioada 2008 – 2012, RNP – Romsilva a realizat lucrări de regenerare a pădurilor pe o suprafaţă medie de 15750 ha în fondul forestier proprietate publică a statului, respectiv pe o suprafaţă medie de 1510 ha  în fondul forestier al altor proprietari, pentru care regia are contracte de administrare sau prestări servicii. Materialul săditor utilizat în cazul regenerărilor artificiale provine din cele peste 670 pepiniere silvice permanente ale unităţilor din structura regiei, în care se produc puieţi forestieri din peste 55 de specii de arbori şi arbuşti, în cantităţi anuale ce variază între 58 şi 60 milioane bucăţi”, ne-a explicat Adam Crăciunescu.

Și creşterea suprafeţei ocupate de păduri este o prioritate a regiei. “Dacă până în anul 2000, suprafaţa împădurită anual în teren degradat de RNP – Romsilva s-a situat la o medie de circa 300 ha/an (3209 ha pentru perioada 1991 – 2000), în perioada 2001 – 2010 regia a executat peste 20000 ha plantaţii în terenuri degradate inapte folosinţelor agricole, în cea mai mare parte preluate de la ADS. La începutul anului 2009, când lucrările de împădurire a suprafeţelor de terenuri degradate preluate până în anul 2006 de la ADS erau în mare parte finalizate, RNP – Romsilva a făcut demersuri pentru identificarea de noi terenuri inapte producţiei agricole, aflate în administrarea ADS, care ar fi putut fi transmise în fondul forestier proprietate publică a statului, pentru a fi introduse în circuitul productiv de împădurire. Deşi în prima jumătate a anului 2009 s-au aprobat de către ministerul de resort fişele pentru 11 perimetre de ameliorare în suprafaţă totală de1988 ha, promovarea unor Hotărâri de Guvern pentru trecerea acestor suprafeţe în administrarea RNP – Romsilva a reprezentat o problemă, nerezolvată până în prezent. Din totalul suprafeţelor solicitate, în anul 2011 s-au perfectat formalităţile pentru preluarea doar a unui perimetru cu suprafaţa de 74 ha în judeţul Sibiu, deşi capacitatea regiei de a împăduri se menţine la un potenţial mult mai ridicat”, ne-a declarat Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor, Romsilva.

Monitorizarea reducerilor emisiilor de CO2

RNP – Romsilva şi Fondul Prototip de Carbon al Băncii Mondiale au iniţiat, în anul 2001, un proiect pentru monitorizarea reducerilor de emisii de CO2, care se acumulează ca rezultat al împăduririi, cu fonduri alocate de statul român a unei suprafeţe de teren degradat de circa 6033 ha. “Perioada de monitorizare a cantităţii de carbon ce va fi acumulată de culturile instalate pe terenurile cuprinse în proiect este de 15 ani, până în anul 2017. Terenurile care fac obiectul proiectului sunt localizate în sud-vestul, sud-estul şi estul României, în zone cu un procent scăzut de păduri şi supuse fenomenelor de aridizare. Plantarea suprafeţelor incluse în proiect s-a finalizat conform graficului stabilit. Inclusiv în cazul suprafeţelor calamitate prin inundaţiile catastrofale din 2006, s-au finalizat lucrările de refacere a plantaţiilor până la finalul anului 2011”, ne-a explicat Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor, Romsilva. Potrivit calendarului revizuit, adoptat în urmă cu trei ani, partenerii au stabilit o cantitate totală de 411758 tCO2, ce urmează a fi generată de proiect până la finalizarea acestuia.

23 de arii protejate, în responsabilitatea Romsilva

La nivel global se vorbeşte tot mai mult despre pierderea biodiversităţii şi a resurselor naturale, sens în care în ultima perioadă o serie de iniţiative naţionale şi regionale promovează conservarea biodiversităţii prin înfiinţarea de arii naturale protejate de diferite categorii. Tocmai de accea, începând cu cu anul 2004, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a preluat în administrare, prin intermediul unităţilor constituite (administraţii ale parcurilor), în mai multe etape, 23 din cele 28 de parcuri naţionale şi naturale declarate până în prezent, din care 12 parcuri naţionale (307 mii hectare) şi 11 parcuri naturale (544 mii hectare).

“În acord cu obligaţiile asumate prin contractele încheiate cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului, regia asigură personalul necesar pentru administrarea ariilor naturale protejate (344), precum şi finanţarea acestor structuri specializate (13,6 mil. lei anual) pentru a putea derula activităţile specifice. La acest capitol trebuie precizat că activitatea specifică unei administraţii de arie naturală protejată nu se rezumă doar la conservarea biodiversităţii, ci cuprinde un spectru mult mai larg, respectiv activităţi de conştientizare publică şi educaţie ecologică, promovarea turismului pe trasee amenajate, sens în care realizează întreţinerea, igienizarea, refacerea/repararea traseelor, locurilor de odihnă, a refugiilor, precum şi cooperarea cu factorii interesaţi de la nivel local şi/sau naţional în vederea adoptării măsurilor de management activ (unde acest lucru este posibil) astfel încât activităţile desfăşurate să aibe un impact minim asupra obiectivelor de protejat din raza parcului”, declară Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor, Romsilva.

De asemenea, pentru realizarea obiectivelor de management au fost accesate fonduri externe din diferite programe de finanţare, respectiv:

  • Programul Structural Operaţional „Mediu” – POS Mediu, în cadrul căruia administraţiile de parc din subordinea regiei au derulat 8 proiecte în valoare de 8,9 mil. lei şi au în curs de implementare alte 19, în valoare totală de 98 mil. lei.
  • Programe de cooperare (Sud Est European – SEE, IPA etc.), în cadrul cărora suma atrasă este de cca.1 mil. Euro.
  • Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de arii protejate din Carpaţi finanţat de GEF (Fondul Global de Mediu), în valoare de 950.000 USD, derulat de RNP-Romsilva cu sprijinul Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) şi WWF (World Wild Found). Principalul obiectiv al acestui proiect este identificarea unor surse alternative pentru finanţarea ariilor naturale protejate.

Pe lângă cele 23 de parcuri naţionale şi naturale, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva mai are în custodie și 38 de rezervaţii şi monumente ale naturii, precum şi alte 70 de situri Natura 2000, respectiv 51 situri de importanţă comunitară, cu o suprafaţă de 229 mii hectare şi 19 situri de protecţie specială avifaunistică, cu o suprafaţă de 219 mii hectare.

România ar putea pierde 9 miliarde de euro

La atât se ridică estimările Romsilva pentru următorii 25 de ani, dacă în România nu se vor gestiona durabil şi eficient ariile naturale din Munţii Carpaţi, arată rezultatele proiectului ”Îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a sistemului de arii naturale protejate din Munţii Carpaţi”, finanţat de Fondul Global de Mediu (GEF) şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) România şi Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, în parteneriat cu WWF. Cercetarea este o evaluare comparativă a două sisteme de management al ariilor naturale protejate din Munţii Carpaţi şi demonstrează care este impactul economic al ariilor protejate asupra unor sectoare ale economiei – turism, ape minerale, resurse de apă, agricultură, silvicultură şi vânătoare – pe o perioadă de 25 de ani. Analiza concluzionează așadar că ariile naturale protejate reprezintă un bun economic important şi productiv, care asigură un flux intens de produse şi servicii valoroase din punct de vedere economic, care, prin aplicarea unui sistem de management sustenabil, pot genera resurse importante pentru dezvoltarea economică.

Pornind de la aceste informații, au fost formulate propuneri legislative pentru a opri declinul biodiversităţii, implementarea unor măsuri de gestionarea durabilă şi, desigur, îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a ariilor protejate. Acordarea statutului de „politică publică” pentru domeniul administrării ariilor naturale protejate, crearea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate, introducerea unei linii bugetare distincte pentru Conservarea biodiversităţii şi administrarea ariilor naturale protejate în cadrul bugetului central al Ministerului Mediului și alocarea de resurse financiare pentru finanțarea administrațiilor de parcuri naţionale şi naturale sunt doar câteva dintre propunerile din cadrul campaniei.

De la arii protejate la protejarea cabalinelor

Specialiștii spun că hergheliile româneşti sunt printre puţinele vestigii din lume ale culturii creşterii cailor de rasă, graţie păstrării şi respectării cu stricteţe a ”regulamentelor de creştere” aplicate la întemeierea unor rase. În plus, nucleele de rasă din hergheliile româneşti s-au păstrat mai aproape de genofondul originar, cel al întemeietorilor, decât oricare alte crescătorii din lume (e. g. Furioso North Star, Gidran, Huţul, Nonius). Romsilva este implicată și în acţiunile de protejare a cabalinelor de rasă. “Sistemul hergheliilor şi depozitelor de armăsari ale statului a intrat în structura Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 139 din 17 octombrie 2002 privind desfiinţarea Societăţii Naţionale „Cai de Rasă” – S.A. şi preluarea patrimoniului acesteia de către Regia Naţională a Pădurilor, şi aprobată cu modificări prin Legea 24/2003. Modelul românesc de administrare a unui sistem de herghelii de stat nu este singular. În Italia structuri silvice au această responsabilitate încă din prima parte a secolului XIX, alte state precum Austria, Polonia, Ungaria ş.a. au adoptat şi ele acest model”, declară dr. ing. Adam Crăciunescu.

Clubul Hipic al Regiei Naţionale a Pădurilor a fost înfiinţat așadar în anul 2003, iniţial cu denumirea “Pegas”, iar din anul 2005, cu denumirea “Romsilva”. “Clubul Hipic ”Romsilva” este coordonat prin Direcţia de Creştere, Exploatare şi Ameliorare a Cabalinelor din cadrul RNP – Romsilva şi este afiliat la Federaţia Ecvestră Română”, spune directorul general Romsilva care ne-a explicat că “în cele mai multe cazuri, creşterea cailor de rasă  reprezintă un hobby, o activitate alternativă, în care nu se pune în mod deosebit accentul pe latura financiară. Preţurile mici întâlnite pe piaţa europeană a calului sunt determinate de supraproducţie. Situaţia este generată de numărul mare al celor care cresc cai în acest mod. Eficienţa economică din acest sector zootehnic special este afectată  şi de numărul mare de ferme / crescătorii private de mici dimensiuni. Fermele de mari dimensiuni au la îndemână posibilitatea reducerii costurilor pe unitatea de produs, însă numărul unor astfel de crescătorii este mic. Aspectele amintite sugerează însă faptul că marea parte a crescătorilor de cai au surse alternative de venit, cu ajutorul cărora îşi susţin această activitate, care poate fi numită mai mult pasiune decât profesie. Din păcate, derularea riguroasă,  sistematică a unui program de ameliorare genetică nu poate fi întreprinsă  în acest moment în România din motive economice şi sociale decât în sistemul hergheliilor de stat, administrat de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva”.

Strategii de viitor

Regia s-a mutat de curând în casă nouă. “Este vorba de finalizarea unui sediu modern a cărui edificare a durat cam mult, însă consider că aşteptarea a meritat. Acesta poate fi momentul pentru un nou început în crearea unei noi atitudini a întregului personal silvic faţă de provocările prezentului şi, mai ales, ale viitorului administraţiei silvice româneşti a pădurilor statului. De asemenea, anul ce a trecut s-au pus bazele unui nou sistem informaţional pentru  regie. În acest an, precum şi în perioada următoare am trecut la transpunerea acestuia într-un sistem informatic unic, integrat, atât ca suport pentru fundamentarea deciziilor operative optime, bazate pe accesul la informaţia corectă, actualizată în timp real în întregul sistem al organizaţiei, cât şi ca sursă de informaţii structurate pentru dezvoltarea de politici şi strategii de perspectivă. Începând cu luna martie a acestui an, a intrat în vigoare regulamentul european privind sistemul de precauţie necesară (due dilligence) privind prima punere pe piaţa europeană a lemnului. În aceste condiţii, Romsilva devine cel mai mare operator din piaţa lemnului în România şi are noi sarcini, referitoare la asigurarea legalităţii provenienţei lemnului şi la asigurarea trasabilităţii acestuia. Procedurile de implementare a acestui sistem sunt în curs de finalizare şi urmează a fi supuse aprobării Consiliului de Administraţie al Regiei”, ne-a declarat Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Și pentru că ultimii ani au reprezentat anii schimbărilor pentru Romsilva, nici viitorul nu va face excepție. “În condiţiile în care, după anul 2005 autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură nu a reuşit să adopte o strategie de dezvoltare a silviculturii, pe termen mediu sau lung (deşi au fost câteva încercări în acest sens), Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a adoptat, în condiţiile declanşării crizei economico – financiare mondiale, strategii pe termen scurt pentru anii 2010 şi 2011, iar prin Hotărârea Consiliului de Administraţie al Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva nr. 9/26.07.2012, practic imediat după începerea mandatului meu, regia are şi o Strategie pe termen mediu (2012 – 2016), ale cărei obiective strategice principale (în număr de 26) şi măsuri / acţiuni pentru punerea în aplicare (în număr de 82)”, ne-a explicat Adam Crăciunescu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor, Romsilva. Măsurile se referă la domenii precum: gestionarea durabilă a fondului forestier administrat, valorificarea produselor specifice fondului forestier administrat, managementul resurselor umane din structura Regiei, legislaţia silvică, cercetarea ştiinţifică silvică sau relațiile internaționale.

 Turiștii străini, la vânătoare în România

Nu mai este un secret că mulți turiști străini vin la vânătoare în România. Pentru a participa la aceste acțiuni însă, ei trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

–       să fie membru vânător în ţara sa de reşedinţă;

–       să aibă permisul de port – armă vizat de organele de poliţie şi permisul de vânătoare (care poate fi şi internaţional) vizat  de către organizaţia de vânătoare unde acesta este membru;

–       să prezinte la frontiera de stat documentele personale – c.i./ paşaport, documentele care atestă calitatea sa de vânător, arma (armele) înscrise în permisul de port – armă, muniţia aferentă (maxim 100 buc. cartuşe cu alice şi maxim 50 buc. cartuşe cu glonţ);

–       să deţină asigurare împotriva accidentelor de vânătoare;

–       să deţină invitaţie de participare la acţiunea de vânătoare, din partea unui organizator sau a unui gestionar de fonduri cinegetice din România;

–       organizatorul emite un permis de vânătoare temporar, pe numele vânătorului în cauză, în baza documentelor menţionate mai sus;

–       pe teritoriul României, de armele vânătorului răspunde organizatorul, conform legislaţiei din România – cutie/seif pentru armament şi muniţie;

–       în invitaţie se precizează în clar, locul desfăşurării acţiunilor de vânătoare, cine îl aşteaptă la frontieră  şi cine îl însoţeşte pe perioada vizitei în ţară;

La întoarcerea în ţara de reşedinţă, vânătorul prezintă Poliţiei Române de Frontieră o adeverinţă emisă de organizator, din care reiese muniţia consumată în timpul acţiunilor de vânătoare din România.

Citiți și despre: