Străinii, din ce în ce mai interesaţi de produsele tradiționale românești

02.06.2015

În ultimii cinci ani, piața de produse de manufactură românești a cunoscut o creștere semnificativă. Atât românii, cât mai ales străinii, au devenit din ce în ce mai interesați de produsele autohtone, potrivit unei analize realizate de Prăvălia Mică.

“Trendul național de promovare a vechilor valori și tradiții românești a început să se răsfrângă în ultimii ani și asupra evoluției brandurilor de produse  românești. Astfel, deși rețetele produselor de manufactură sunt vechi de câteva sute de ani, piața de produse autohtone românești este relativ tânără, majoritatea producătorilor făcându-se remarcați pe piață în ultimii 5 ani”, a declarat Tudor Barbu, Managing Partner Prăvălia Mică.

Prin urmare, conform acestuia, micii producători locali au început să își facă loc pe piață, odată cu creșterea interesului pentru vechile tradiții și valori românești, promovate și sprijinite tot mai des în ultima perioadă prin intermediul majorității canalelor de informare în masă (reportaje TV, materiale editoriale, bloguri de specialitate etc).

Exporturile

Astfel, cu toate că în ultimii ani românii sunt încurajați să consume cât mai mult de pe piața locală, în scopul de a sprijini economia țării, cererea pentru produsele românești rămâne în continuare mult mai mare la nivel european, tradițiile românești fiind încă mai apreciate și mai bine vândute în străinătate. Acesta este unul dintre principalele motive pentru care o parte dintre brandurile locale aleg să exporte în proporție de 100% către Europa, înainte de a testa piața internă.

“Spre deosebire de români, la care interesul pentru produsele naturale și pentru un stil de viață sănătos a început să se dezvolte mai mult în ultimii ani, consumatorii europeni au deja o cultură foarte puternică în acest sens, apreciind și, totodată, înțelegând mai bine conceptul de produs natural, realizat în sistem de manufactură”, a mai spus reprezentantul Prăvălia Mică.

Și la nivel local se resimte o creștere ușoară, dar constantă, în ceea ce privește consumul de produse românești, de la un an la altul.

“Comparativ cu ultimele luni ale lui 2014, când am deschis magazinul, în 2015 se observă clar un reviriment al pieței de produse autohtone. Numărul clienților Prăvăliei a crescut considerabil în ultima perioadă, cu peste 25%, iar interesul tot mai ridicat al acestora este sesizabil și prin prisma întrebărilor tot mai amânunțite pe care le pun odată cu inițierea sau livrarea comenzilor”, a subliniat reprezentantul Prăvălia Mică.

Coşul mediu de cumpărături

La ora actuală, coșul mediu de cumpărături în online depăsește de cele mai multe ori valoarea de 100 de lei. În perioada sărbătorilor acesta crește de până la 3 ori mai mult, produsele alimentare, terapeutice sau cosmetice pe bază de miere, conservele naturale din legume și fructe (dulcețuri, sosuri, zacuscă), mezelurile tradiționale și brânzeturile artizanale regăsindu-se în topul preferințelor românilor.

„O veste foarte bună pentru micii producători români este că statul a început, la rându-i, să îi sprijine din ce în ce mai mult. Reducerea TVA-ului de la 24% la 9% pe segmentul de produse alimentare, dar și noul proiect de lege pus în discuție cu privire la  închiderea magazinelor mai mari de 2.500 mp duminica au rolul de a încuraja românii să se orienteze și spre târgurile de profil sau spre micii comercianți, care sunt de cele mai multe ori și distribuitori de produse autohtone”, a mai punctat Tudor Barbu.

Cele mai mari probleme

În ceea ce privește una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă piața de produse de manufactură românești este comercializarea produselor tradiționale realizate în sistem industrial.

Conform reprezentantului Prăvălia Mică, odată cu creșterea interesului pentru autohton și manufactură, marii procesatori de legume-fructe sau carne și-au creat branduri ce adoptă imaginea unor produse tradiționale „realizate în sistem de manufactură” care, deși folosesc ingrediente naturale obținute de cele mai multe ori de la furnizori locali, sunt realizate în sistem industrial, lucru care de cele mai multe ori se reflectă și în calitatea produsului.

„Prețul, eticheta produsului, sursa de achiziție, dar și gustul acestuia fac de cele mai multe ori diferența între un produs tradițional românesc realizat după vechi rețete locale, în sistem de manufactură, și unul care pretinde a avea aceste beneficii ”, a subliniat Tudor Barbu.

Un produs original românesc poate avea un preț cu până la 20-30% mai ridicat decât opțiunile găsite în comerț, însă acestă diferență de preț este foarte ușor sesizabilă în calitatea, gustul și nivelul de procesare al acestuia.

 

 

Citiți și despre: